vineri, 4 decembrie 2020 - 11:02

MODIFICAREA LEGILOR JUSTIȚIEI. Procurorii DNA votează doar ce le convine

Cercetătorii redau vederea pierdută la șoareci, printr-o intervenție genetică de reîntinerire a celulelor

Își amintesc celulele vechi și deteriorate cum era să fii tânăr? O echipă de cercetători de la Harvard afirmă că a reprogramat neuronii în...

Iohannis îndeamnă românii să meargă la urne indicându-le să voteze PNL

Președintele Klaus Iohannis încalcă din nou prevederile constituționale și se situează în afara poziției de arbitru pe scena politică, făcând campanie și îndemnând electoratul...

Sinucidere la ATI: un pacient cu covid și-a luat viața, spânzurându-se

Un bărbat infectat cu Covid 19 s-a spânzurat într-un salon ATI al Spitalului Județean din Galați, cazul fiind investigat de poliție pentru infracțiunea de...

Germania și Huawei: câtă încredere și cât control?

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Strategia germană privind rolul concernului tehnologic chinez Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G, pare să se apropie de forma finală. Ministrul federal de...

Procurorii anticorupție care au participat la Adunarea generală a anchetatorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au respins majoritatea propunerilor de modificare a legilor Justiției, prezentate de ministrul Tudorel Toader. Au fost de acord doar cu prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani și  cu veliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanțele și Parchetele unde au funcționat până la data pensionării.

Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA a avut loc luni, deşi era programată pentru miercuri. „A fost devansată după ce procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul Parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei”, au explicat, marți, reprezentanții DNA într-un comunicat de presă.

În același comunicat se arată că votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie, se arată în comunicatul de presă.

Astfel, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Tudorel Toader de modificare a legilor justiţiei.

Este vorba despre trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, „de natură să aducă atingere independenţei magistraţilor”; „modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credinţă, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condiţiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)”; înfiinţarea unei Direcţii specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, „cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare”.

Tot cu unanimitate de voturi s-au respins şi introducerea unor condiţii privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puţin cinci ani de activitate efectivă pentru candidaţii la Institutul Naţional al Magistraturii, „care nu corespunde realităţilor sociale şi va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistraţi bine pregătiţi şi integri”, introducerea condiţiei de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, „considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistraţi şi de experienţa necesară pentru exercitarea acestei funcţii (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcţia de procuror general este de doar 10 ani)”; judecătorii şi procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcţie de postul pe care îşi desfăşoară activitatea efectivă, „care lipseşte de conţinut conceptul promovării pe loc”.

De asemenea, în cadrul discuţiilor, au fost respinse cu o largă majoritate mai multe propuneri.

Procurorii nu sunt de acord cu procedura de numire în funcţiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu majorarea vechimii la opt ani în funcţia de procuror, pentru a putea fi numiţi în cadrul DIICOT şi DNA, care nu se bazează pe o analiză a experienţei în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcţionării celor două structuri specializate şi nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora.

În plus, anchetatorii anticorupţie critică şi majorarea vechimii necesare pentru promovare la şapte ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal şi de 10 ani pentru promovarea la Parchetul de pe lângă curtea de apel, considerând că sunt „cifre stabilite în mod arbitrar şi care nu corespund atribuţiilor concrete pe care le presupun aceste funcţii”. Ei nu sunt de acord nici cu infirmarea soluţiilor adoptate de procuror şi pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, fapt ce „va limita independenţa funcţională a procurorilor”.

Procurorii DNA critică şi trecerea de pe funcţia de procuror pe cea de judecător şi invers numai la nivel de judecătorie sau Parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obţinut pe baza unor examene de către magistraţi, dar şi separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conţinutul acestei măsuri, „care poate nesocoti statutul constituţional al magistraturii”.

„Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la patru ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum şi eliminarea posibilităţii reîncadrării pensionarilor în funcţia de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării. Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase”, conchid oficialii DNA.

Votul procurorilor nu are niciun fel de valoare juridică în modificarea legilor care reglementează domeniul Justiției, întrucât aceștia nu au calitate de legiuitor.

R.D.

Duel de mahala între Ponta și Cioloș. VIDEO

Cei doi candidați la alegerile parlamentare Victor Ponta și Dacian Cioloș, lideri ai partidelor Pro România și USR-PLUS, foști premieri ai României, au avut...

OMS ia în calcul „certificarea electronică” a vaccinării

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă statelor să elibereze „pașapoarte de imunitate” pentru cei care și-au revenit din COVID-19, dar investighează perspectivele utilizării certificatelor...

Judecătorul Bogdan Mateescu, noul șef al CSM

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac în funcția de vicepreședinte. Judecătorul Bogdan...

Iohannis le-a întors spatele magistraților, după ce a ținut un discurs politic la ședința CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a folosit, joi, aula Facultății de Drept pe post de tribună politică, fără a rata momentul de discursuri de campanie electorală,...

SUA schimbă regulile carantinei: Persoanele expuse la Covid, asimptomatice și cu test negativ, stau șapte zile izolate

Persoanele care ar fi putut avea expunere la coronavirus, dar care sunt asimptomatice, pot rămâne în carantină timp de șapte zile, în loc de...