miercuri, 25 noiembrie 2020 - 2:19

Ministerul Economiei a publicat rezultatele discuțiilor cu mediul de afaceri pentru Strategia de Competitivitate. Care sunt obiectivele

Regatul Unit relaxează restricțiile pentru a permite formarea „bulei de Crăciun”: câte trei familii, timp de cinci zile

Cele patru națiuni din Regatul Unit au convenit să relaxeze restricțiile COVID-19 de Crăciun pentru a permite până la trei gospodării să se întâlnească...

Franța ridică restricțiile în decembrie și începe vaccinarea masivă anticovid, fără a-și obliga cetățenii

Guvernul francez intenţionează să ridice măsurile de izolare şi să permită deplasările începând de pe 15 decembrie, cu puţin timp înaintea sărbătorilor de sfârşit...

Cristoiu: Ciolacu, blat cu PNL. Demisia, diversiune pentru a contracara inițiativa USR

Publicistul Ion Cristoiu susține că demisia lui Marcel Ciolacu din Parlament pentru a renunţa la pensia specială este, de fapt, o diversiune pusă la...

Rafila semnalează blocarea inexplicabilă a testărilor COVID

Profesorul Alexandru Rafila semnalează cu îngrijorare că numărul de teste pentru depistarea pacienţilor cu COVID-19 a scăzut cu 20% de la o zi la alta...

Ministerul Economiei a publicat rezultatele discuțiilor cu mediul de afaceri pentru Strategia de Competitivitate. Care sunt cele mai importante obiective

Ministerul Economiei a transmis marți că peste 400 de asociații profesionale şi patronale, companii, institute de cercetare, clustere, poli de competitivitate, parcuri industriale şi alte structuri interesate şi-au exprimat punctele de vedere în vederea elaborării Documentului de Politică Industrială, unul dintre documentele care vor sta la baza Strategiei de Competitivitate a României.

Discuțiile au avut loc în perioada 9 aprilie – 29 mai. Strategia de Competitivitate vizează perioada 2014-2020.

Documentul final arată că cerințele și problemele mediului de afaceri au fost grupate pe mai multe domenii. Temele privind fiscalitatea se regăsesc în mai multe categorii.

A. Cadrul instituțional

1. Strategii publice

  • Strategii de dezvoltare pe termen lung elaborate pentru fiecare lanț de valoare adăugată
  • Creșterea rolului polilor de competitivitate, clusterelor și asociațiilor patronale și profesionale în dezvoltarea unei industrii

2. Departament specializat în Ministerul Economiei

  • Personal dedicat fiecărei industrii/lanț de valoare adaugată în cadrul departamentului Politici Industriale din Ministerul Economiei
  • Ministerul Economiei trebuie să aibă rolul de coordonator al unor grupuri de lucru permanente care să gestioneze tematica fiecărei industrii și să asigure comunicarea cu autoritățile locale, alte ministere implicate în anumite proiecte, autorități europene

3. Consecvență – predictibilitate

  • Definirea unor direcții strategice și indicatori de urmărit care să permită industriilor elaborarea propriilor planuri de dezvoltare
  • Evitarea schimbărilor bruște privind politicile publice, acordarea unui timp suficient pentru adaptarea la noi reglementări

B. Cadrul administrativ

1. Birocrație, calitatea administrației

  • Generalizarea transmiterii raportarilor online
  • Corelarea raportărilor solicitate de diferite instituții, astfel încât să nu se suprapună
  • Minimizarea efortului administrativ al companiilor în relația cu statul
  • Reducerea birocrației legate de eliberarea de autorizații
  • Standarde de calitate pentru administrația publică
  • Descentralizarea instituțiilor publice

2. Administrație locală – dezvoltare

  • Crearea de structuri dedidicate dezvoltării economice locale și consilierii potențialilor investitori români și străini
  • Promovarea industriei locale și a oportunităților de investiții în regiune/județ/localitate

3. Comunicare/raportare online

  • Generalizarea raportării online către toate instituțiile
  • Informarea industriilor privind reglementări naționale și europene, oportunități de dezvoltare, legislație în dezbatere publică
  • Site-uri specializate pe industrii/lanțuri de valoare adaugată ca sursă unică și sigură de informații

4. Fiscalitate

  • Simplificarea documentelor financiar-contabile care se depun la o cerere de rambursare TVA
  • TVA la încasare să fie opțional
  • Simplificarea procedurii de accizare a materiilor prime de bază
  • Reducerea numărului de taxe

C. Cadrul legislativ

1. Legislație fiscală

  • TVA diferențiat (exemple: produse alimentare, investiții în eficiența energetică a clădirilor)
  • Termene de rambursare a TVA
  • TVA pentru importurile destinate prelucrării
  • Deductibilitatea provizioanelor
  • Facilități fiscale pentru susținerea IMM, exportatorilor etc.
  • Simplificare fiscală
  • Reducerea fiscalității pe forța de muncă
  • Legislație fiscală clară și aplicabilă fără interpretări interne ale organelor fiscale

2. Mediul de afaceri

  • Legislația insolvenței, care permite, în prezent, firmelor rău-platnice să se eschiveze de la plata furnizorilor prin declanșarea procedurii de insolvență
  • Supravegherea pieței: produsele contrafacute și/sau cu parametrii neconformi cu specificațiile de pe etichetă distorsionează mediul concurențial
  • Legea holdingului
  • Legislația privind parteneriatul public-privat
  • Legislația privind clusterele și polii de competitivitate
  • Legislația privind structurile asociative și reprezentativitatea acestora

D. Cadrul economico-financiar

1. Fiscalitate

  • Reducerea TVA la maxim 20%. TVA ridicat este perceput ca încurajator pentru firmele care practică evaziunea fiscală
  • Facilități pentru firmele care angajează șomeri sau creează locuri de muncă în general
  • Evaziunea fiscală este perceputa ca un factor care distorsionează concurența pe piață
  • Scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit
  • Reducerea TVA pentru materiile prime și combaterea speculei

2. Accesul la finanțare

  • Garanțiile solicitate de bănci pentru acordarea de credite sunt exagerat de mari
  • Obținerea cu dificultate a scrisorilor de garanție pentru participarea la licitații interne și internaționale
  • Extinderea garanțiilor guvernamentale pentru credite destinate investițiilor în capacități de producție

3. Fonduri europene

  • Simplicarea procedurilor de accesare a fondurilor europene
  • Reducerea termenelor de evaluare și decontare
  • Sumele alocate pentru companiile mari au fost insuficiente
  • Plafoanele stabilite pentru diferite măsuri nu țin cont de specificul industriilor
  • Accesul prioritar firmelor producătoare la fondurile alocate formării continue, companiile specializate în activități de instruire nedeținând întotdeauna baza tehnică necesară
  • Fonduri pentru structurile asociative de afaceri

E. Inovarea

1. Finanțare pentru cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Cofinanțarea statului

  • Problema finanțării investițiilor în CDI este un obstacol major. Se așteaptă sprijin de la stat, sau finanțări de la fondurile de risc private sau prin parteneriate public-privat

2. Eficiența energetică, energie din surse regenerabile, tehnologii nepoluante

3. Structuri de excelență – colaborarea între universități, institute de cercetare, clustere și companii

F. Resurse umane

1. Lipsa personalului calificat

2. Corelarea programei sistemului de educație cu cerințele pieței muncii

3. Reînființarea școlilor profesionale

G. Alte teme de interes

1. Extinderea rolului Departamentului de Comerț Exterior și menținerea programelor de promovare a exporturilor

2. Promovarea comerțului extra-comunitar, numirea de atașați comerciali în țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) și în alte economii emergente

3. Accesul la piața internă – problema achizițiilor publice, a dumpingului etc.

4. Prețul energiei

5. Drepturile de proprietate intelectuală

6. Diseminarea de bune practici.

 

Vlad Bârleanu

Revoltător! Drama rudelor unui decedat de COVID. Afaceri cu pacienți morți. AUDIO/DOCUMENTE

Rudele unui pacient decedat din cauza COVID au avut parte de o experiență terifiantă în momentul în care a trebuit să ridice cadavrul din...

Circ și troc în Parlament cu pensiile speciale și alocațiile copiilor

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, pune condiții pentru introducerea în circuitul legislativ a proiectelor PNL și USR de abrogare a pensiilor speciale: liberalii și useriștii...

Scandal pe validarea demisiilor USR din Parlament

Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a solicitat, în plen, să se ia act de demisiile parlamentarilor Uniunii Salvaţi România depuse marţi şi să se...

Orban: Pensiile speciale au fost instituite de PSD

Premierul Ludovic Orban, candidatul PNL București pentru Parlament, a declarat luni seară, la B1TV, că aproape toate pensiile speciale au fost instituite prin legi...

Parlamentarii USR demisionează în masă pentru a nu mai primi pensii speciale

Liderul USR, Dan Barna, a anunţat că toţi senatorii şi deputaţii USR vor demisiona, în cursul zilei de marţi, pentru a nu beneficia de...