Meleșcanu: Nimeni de la Ambasade nu a putut să-mi spună de o prevedere care ar afecta independența Justiției sau lupta anti-corupție

Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a declarat miercuri că procesul legislativ pentru adoptarea legilor Justiției continuă cu respectarea normelor constituționale, iar acest lucru este acceptat de Comisia Europeană, iar reprezentanții statelor membre nu au avut reproșuri concrete.

”N-am găsit pe nimeni, dar absolut pe nimeni – nici din colegii care lucrează la Ambasade, nici din alte zone – care să poată să-mi spună un punct, o prevedere, un articol care ar putea fi interpretat ca aducând atingere independenței justiției sau luptei împotriva corupției. Dimpotrivă, este vorba de trei legi care se referă la organizarea și funcționarea sistemului judiciar din România. Din păcate, oricât am dori noi să ne facem că nu înțelegem, în această perioadă au existat și foarte multe abuzuri, foarte multe lucruri ilegale, inclusiv protocoalele dintre serviciile secrete și organele judiciare. Sunt lucruri care trebuie rezolvate, nu numai prin modificarea unor prevederi legale, ci și prin introducerea unor propuneri, cum ar fi cea prezentată pe domnul Tăriceanu, privind crearea unei agenții unice de monitorizare și interceptare a convorbirilor”, a spus Meleșcanu, într-un interviu pentru DC News.

Alte declarații ale lui Teodor Meleșcanu:

  • Noi avem un dialog constructiv și permanent cu reprezentanții Comisiei Europene pe toate temele, inclusiv pe tema Legilor Justiției. Fac încă o distincție foarte clară între dialogul instituțional pe care îl avem și comunicarea publică pe care o face Comisia Europeană și alte state membre, care pentru noi ar trebui să fie foarte reținută, pentru că poate afecta dialogul cu Comisia, care, repet este un dialog foarte practic, deschis și sincer.
  • Cele trei proiecte de lege care au fost adoptate nu se referă în niciun fel și sub nicio formă la adoptarea unor măsuri care ar putea să afecteze independența justiției sau funcționarea luptei împotriva corupției. Mai mult, noi suntem sub o supraveghere a unui Mecanism de Cooperare și Verificare cu Uniunea Euroopeană și avem anumite obiective foarte clare care sunt puse în acest MCV, pentru a găsi modalitatea de evoluție pozitivă a sistemului judiciar din România.
  • Deocamdată, aceste legi nu sunt în vigoare, ele nu și-au încheiat procesul de adoptare. Au fost adoptate în Parlament, pe baza unei consultări destul de largi, la propunerea unei Comisii, s-au invocat excepții de neconstituționalitate pe toate cele trei proiecte, a fost trimise la Curtea Constituțională. Procesul de adoptare a legilor este un proces absolut legal, care ține seama de toate prevederile din Constituția României și de ceea ce reprezintă funcționarea unui stat democratic.
  • În declarația președintelui Juncker de la Bruxelles, am reținut două elemente fundamentale: recunoaștereea faptului că este rolul Parlamentului României să adopte legi – e principala funcție, ca a oricărui alt parlament, de a adopta legi. În același timp, a insistat pe respectarea pe deplin a prevederilor din deciziile Curții Constituționale, care vor trebui luate de Parlament și soluționate.
  • Despre relația cu Ungaria: La nivel de dialog politic și chiar la nivel personal, relația cu Ungaria a cunoscut o creștere cantitativă foarte importantă. Pentru Ungaria, România reprezintă cel mai mare exportator și importator, după Germania. Acest lucru este valabil și viceversa pentru România. Practic și noi și Ungaria avem relațiile economice cele mai mari cu Germania. Pe locul doi ca parteneri, România și Ungaria sunt legate prin aceleași interese. Asta dă o bază solidă. Din păcate se cunosc alte lucruri mai interesante, care au un ecou mai mare la public. Vreau să vă spun că există o baza foarte solidă pentru relația România- Ungaria. Proiectele noastre nu se limitează doar la relația bileterală, ci și la alte proiecte mai importante în regiune precum cel al unui tren de mare viteză de la Budapesta, la Cluj, Brașov și București cu posibilitatea de extindere în alte țări din vecinătate, spre Republica Moldova, Ucraina sau spre Bulgaria. Proiectul este făcut în cadrul unei colaborări și a unei activități pe care le execută așa numitul grup 16+1 (China plus țările din Europa Centrală și de Est).
  • Despre relația cu Republica Moldova: Luna aceasta, va fi o vizită a prim-ministrului Viorica Dăncilă la Chișinău, după întâlnirea la Bruxelles cu oficialii UE. Prima vizită bilaterală va fi la Chișinău. Pe agendă, vor fi semnarea unui contract de către Transgaz pentru construirea unui gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău și discuțiile pentru o ședință comună a celor două guverne.

T.S.

NICIUN COMENTARIU