Marii Voievozi ai creştinismului, sărbătoriţi astăzi

Ziua de 8 noiembrie este sfântă pentru cei mai mulţi creştini, dar este plină de semnificaţii şi pentru religiile islamică şi evreiască.

În această zi, Biserica cinsteşte întregul sobor (adică adunarea) Puterilor cereşti a celor fără de trup (adică al îngerilor, în greaca veche anghelos), ai cărui fruntaşi sunt Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi la noi şi ca Sfinţii Voievozi.

Tradiţia biblică spune că arhanghelii, îngeri stătători dinaintea Tronului dumnezeiesc şi purtători la cer ai rugăciunilor celor drepti, sunt în număr de şapte. În textele canonice nu sunt numiţi decât cei mai importanţi trei: Mihail, Gavriil şi Rafail. În iconografia răsăriteană este uneori reprezentat şi un al patrulea arhanghel, pe care nu-l găsim pomenit în Biblie: Uriil. Arhanghel înseamnă, în greaca veche, “cel mai mare mesager”.

Mihail (în limba ebraică, “Cine este ca Dumnezeu?”) este considerat, atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament drept un “prinț mare, care se ridică pentru copiii poporului tău” veterotestamentar (în cartea lui Daniil) sau căpetenie a “oştirilor cereşti” dar şi un semn al umilinţei faţă de atotputernicia Domnului, în Apocalipsa lui Ioan. Mihail este cel care-l pedepseşte pe Lucifer (Satana), izgonindu-l din cer atunci când acesta s-a ridicat împotriva lui Dumnezeu, după scrie Cartea Apocalipsei.

La rândul său Gavriil (în limba ebraică, “bărbat-Dumnezeu”), al doilea în ierarhia arhanghelilor,  apare în ambele Testamente. În Cartea lui Daniil este mesagerul lui Dumnezeu în timpul captivităţii evreieşti în Babilon.( 587–538 î.Hr.) El este cel care a  vestit-o pe Sfânta Fecioară că avea să-l nască pe  Iisus Hristos (“Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei…”).

Conform evanghelistului Luca, Gavriil a dat numele sfântului Ioan Botezătorul şi a rostit primul numele lui Iisus.

Arhanghelul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

Bisericile romano-catolică, anglicană, ortodoxă de răsărit şi celei orientale îi consideră sfinţi pe Mihail, Gavriil şi Rafail.

Arhanghelii Mihail şi Gavril apar şi în religiile evreieşti şi islamice.

Pentru evrei, Gabriel este cel care a abătut mânia Domnului asupra celor două oraşe Sodoma şi Gomora.

Profetul Mohamed spune că Gabriel (Jibrail), îngerul care ar avea 140 de aripi, este cel care i-a dictat Coranul, cartea sfântă a islamului, verset cu verset, vreme de 23 de ani.

Sărbătoarea închinată Sfinţilor Mihail şi Gavriil datează din secolul V. La origine, a fost o simplă aniversare a sfinţirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Pe măsură ce a trecut vremea, această sărbătoare a ajuns să-l cuprindă şi pe Sfântul Gavriil, pentru ca mai târziu să devină o sărbătoare închinată tuturor Sfinţilor Îngeri. Când Imperiul roman a fost creştinat, arhanghelul Mihail devine patronul Sfântului Imperiu Roman.
Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar: unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului.

Cum spuneam, cei doi nu sunt singurii arhangheli. Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti. Uriil este luminător al celor întunecaţi. Salatiil se roagă din suflet pentru neamul omenesc. Gudiil este cel care-l slăveşte pe Dumnezeu şi îi întăreşte pe cei care se nevoiesc la fapte bune. Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvântare dumnezeiască pe pământ.

NICIUN COMENTARIU