Philippe Grumbach, fost director al publicației L’Express și apropiat al președinților Franței, a spionat pentru serviciul sovietic KGB timp de 35 de ani. Dezvăluirea a fost făcută chiar de L’Express și se bazează pe munca recentă de arhivă a unui cercetător și pe confirmările din partea apropiaților lui Grumbach.
Prieten apropiat al președinților Francois Mitterrand și Valery Giscard d’Estaing, Philippe Grumbach (foto stânga) a fost, fără ca nimeni să știe, unul dintre cei mai mari spioni sovietici implantați în cea de-a V-a Republică – forma de guvernare impusă în 1958 de Charles de Gaulle.
Grumbach s-a născut la Paris în 1924. S-a angajat ca jurnalist la Express în 1954, iar în 1971 a devenit director al publicației. El a lucrat pentru spionajul sovietic începând cu 1946., fiind deja considerat drept unul din cei mai importanți agenți ai URSS din Franța. Grumbach a murit în 2003.
La începutul lunii decembrie 2018. Cyril Gelibter, doctorand în istoria diplomației la Universitatea Sorbona, a mers la Cambridge, în Marea Britanie, pentru a consulta arhivele Mitrohin. Acolo a descoperit numele fostului director al L’Express, în documente în limba rusă.
La Universitatea Cambridge sunt depozitate, din 2014, documentele lui Vassili Mitrohin, arhivar-șef al serviciilor secrete sovietice între 1972 și 1982. În 1992, când URSS s-a prăbușit, acest locotenent-colonel KGB a dezertat în Marea Britanie. El a luat cu el toate arhivele sale, mii de note copiate despre operațiuni secrete și sute de nume de spioni. CIA a descris exfiltrarea sa ca fiind „cea mai mare operațiune de contraspionaj din epoca postbelică”, potrivit unui raport al Camerei Comunelor din iunie 2000. Mitrohin dorea ca informațiile sale să fie publicate. În 1999, a fost publicat volumul KGB contra Occidentului.
Zeci de spioni sunt menționați, dar de obicei apar doar numai numele de cod, adesea pentru a proteja anchetele judiciare.
Dezvăluirile lui Mitrohin au dus la numeroase mărturisiri, printre care cele ale lui Robert Lipka, un agent american al NSA, și ale funcționarului public britanic Melita Norwood, care a spionat pentru ruși timp de 40 de ani. În Marea Britanie și în Italia au fost înființate comisii parlamentare de anchetă. De fiecare dată, autenticitatea informațiilor arhivarului a fost recunoscută.
”Nimic din ceea ce a scris Mitrohin nu s-a dovedit a fi fals. În ceea ce privește cazurile franceze, DST deținea informații secrete pe care scrierile sale le-au confirmat de fiecare dată”, spune Raymond Nart, care a vânat spioni ruși între 1966 și 1998 la DST, serviciul de securitate internă al Franței, unde a ajuns director adjunct.
Valéry Giscard d’Estaing a fost președinte între 1974 și 1981, iar François Mitterrand, între 1981 și 1995. În octombrie 1977, publicația ”Le Canard Enchaîné” îl descria pe Grumbach ca fiind ”unul dintre cei mai ascultați consilieri” ai lui Giscard d’Estaing.
V. Bârleanu