vineri, 22 ianuarie 2021 - 19:03

Locuri deosebite, dar mai puţin cunoscute din Bucureşti

MIPE: 22 de proiecte noi pentru rețelele de apă au fost semnate. În ce zone vor fi investițiile

Un număr de 22 de proiecte noi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi de apă uzată, în valoare totală de 4,44 miliarde...

Riscuri majore pentru copiii infectați COVID

Copiii infectați cu COVID-19, inclusiv cei asimptomaci, pot rămane cu sechele pulmonare, atrag atenţia medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu va demara un...

Se ridică restricțiile în București. Cum și de când se relaxează măsurile

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis vineri ridicarea, începând de luni, a mai multor restricții în Capitală, având în vedere că trei...

Două noi cazuri de infectare cu NOUA TULPINĂ Covid-19 din Marea Britanie, depistate în București

Încă două cazuri de infectare cu tulpina Sars-Cov-2 din Marea Britanie, cunoscută ca fiind mult mai transmisibilă, au fost identificate în România, chiar în...

Sunt persoane care au trăit toată viaţa în Capitală, însă pot numi doar câteva locuri cu adevărat interesante. Iată un top 10 al celor mai deosebite şi, totodată, puţin cunoscute locuri din Bucureşti, potrivit qbebe.ro.

Casa Melik- cea mai veche casă din Bucureşti

01

Casa Melik sau Muzeul Theodor Pallady se află pe Strada Spătarului, nr. 22 şi este cea mai veche locuinţă din capitală. A fost construită în 1750 de armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu şi în prezent găzduieste tablouri pictate de Theodor Pallady, peste 800 de desene datând din perioada în care pictorul român şi-a făcut ucenicia la Paris. Alături de acestea, mai pot fi admirate cele 1270 de piese de colecţie aparţinând familiei Serafina şi Gheorghe Răut, printre care se număra lucrările unor artişti precum Lubin Baujin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, sau olandezi, precum Jan van de Capelle.

 Desenele din intersectia Ştirbei cu Berzei

02

Zidurile rămase goale după demolările făcute pentru bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus au, de câteva luni, o faţă nouă. Dacă vreţi să admirați opera unor artişti ai graffitiului autohton mergeţi pe jos pentru a admira de aproape desenele şi nu uitaţi să faceţi fotografii. Poate vă va face plăcere să ştiti că aceste desene nu sunt unele clandestine, făcute pe furiş, ci rezultatul unui concurs la care a pus umărul şi Primăria Capitalei. Toate desenele au fost realizate în decursul a cinci zile, iar zona se doreşte a fi considerată unul dintre paradisurile ramurii pop-art româneşti şi al artei graffiti. Nu se percepe taxă la intrare, iar singurul lucru pe care trebuie să îl aduceţi cu voi este aparatul foto.

Staţia de metrou Politehnica

03

04

Această staţie a fost dată în folosinţă în 1983 şi este pavată cu plăci mari de marmură şi granit ce conţin fosile de acum 180 de milioane de ani. Mai precis, oamenii care coboară la Politehnică au şansa să calce pe rămăşitele unor vieţuitoare care trăiau pe Pământ atunci când tot ce vedeai în zare era apă. Deşi poate părea că totul a fost plănuit dinainte de către constructori, adevărul este că ei s-au grăbit să termine totul la timp şi au extras materialul din Munţii Apuseni interesându-se doar de…culoare! Descoperiri ulterioare au arătat faptul că bucurestenii calcă, din 1983 şi până azi, pe un ocean pietrificat.

 Schitul Darvari

05

Referindu-se la el, Nicolae Steinhardt spunea că “nu poate să nu atragă prin micimea, graţia şi liniştea lui tupilată”. Acest mic lăcaş de cult a fost construit în 1834 şi poartă hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Învierea Sfântului Lazăr. La început, schitul a fost construit pentru familia Darvari şi apropiaţii ei, însă curând a devenit un loc preferat de întreaga comunitate. Regimul comunist a transformat această mănăstire în biserică de mir.

În 1989, schitul este redeschis tuturor vizitatorilor, însă, din cauza fumului abundent folosit în perioada comunistă, picturile s-au şters, aşă că lăcaşul a trebuit închis şi restaurat. Lucrările au durat până în 1996, când Părintele Sofian, stareţul Mănăstirii Antim, a terminat de repictat pereţii. În 2002 au fost restaurate chiliile deteriorate.

Castelul Ţepeş din Bucureşti

06

07

Dacă treceţi vreodată prin parcul Carol şi aveţi destul timp la dispoziţie pentru a descoperi un obiectiv turistic mai putin obişnuit, cu aspect medieval şi neapărat construit din cărămidă roşie, nu trebuie să mergeţi foarte departe: în mijlocul parcului se află Turnul de Apă construit de arhitectii Ştefan Burcuşşi V. Ştephănescu în 1906, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, prilej cu care autorităţile române au dispus organizarea celebrei Expoziţii Generale Române.

Castelul despre care vă vorbim s-a vrut a fi util, în el urmând să fie adăpostit un rezervor de apă, însă nu şi-a îndeplinit niciodată menirea şi a rămas în istorie mai mult datorită faptului că preia din arhitectura palatului lui Ţepeş de la Poienari, judeţul Argeş. Cei interesaţi pot să admire această construcţie pe strada Candiano Popescu, nr 6, București.

Din păcate, accesul înăuntrul castelului este permis doar de două ori pe an, din motive de siguranţă (nu a mai fost reparat din 1990): de Ziua Eroilor (Înălțarea Domnului) şi de Ziua Armatei (25 octombrie). Cu toate acestea, vizita va fi una memorabilă: pe lângă stilul arhitectonic inconfundabil, vă veți delecta şi cu o superbă priveliste a parcului Carol şi veți putea vizita, de asemenea, Mausoleul și Mormântul Soldatului Necunoscut.

 Mănăstirea Chiajna

O biserică aflată între două cimitire, care nu a fost niciodată sfintită şi în preajma căreia puţini localnici se aventurează. Pe lângă asta, aici nu a slujit niciun preot niciodată şi existenţa ei de lăcaş de cult este aproape inexistentă, din cauză că ciuma a transformat-o într-un loc blestemat.

Pe pereții acestei clădiri părăsite sunt tot felul de mesaje ciudate, precum “Lumea copiilor”. Există foarte multe filmulețe online despre dispariţia a doi studenţi în preajma acestui loc şi chiar câteva anchete de crimă, iar localnicii jură cu mâna pe inimă că au văzut fantome aici.

Doritorii trebuie să ştie că aici se poate ajunge doar cu un mijloc de transport personal sau cu taxiul, intrucât mănăstirea se află într-o parte destul de necirculată a cartierului Giuleşti-Sârbi.

Insula de pe Lacul Morii

08

09

Lacul Morii este un lac artificial creat de autorităţile comuniste pentru a împiedica deversările Dâmboviţei. Are 246 ha şi a fost construit pe locul Bisericii Sfântul Nicolae şi al cimitirului aferent, peste care s-a turnat beton. În centrul acestui lac, comuniştii doreau să construiască un fel de insulă pe care bucureştenii să o viziteze în zilele libere. Planurile iniţiale includeau magazine, promenade, însă lucrările au fost oprite în ’89. Deşi această insulă a servit, după Revoluţie, pe post de destinaţie pentru foarte multe concerte şi manifestări artistice, în zilele obişnuite ea nu este decât o bucată de teren pe care se găsesc salcii şi boscheți. Cu toate acestea, ea rămâne pe lista celor mai apreciate destinații pentru fotografii pasionați de peisaje neobișnuite.

Biserica Stavropoleos

10

A fost construită în 1724 de un călugar grec pripăşit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie şi este, probabil, cel mai grăitor exemplu de arhitectură brâncovenească. Din păcate, cutremurele din 1802 şi din 1838 au produs adevărate daune, ceea ce înseamnă că o mare parte din ea a trebuit refăcută. Lucrarea de mare anvergură i-a revenit reputatului Ion Mincu, însă nu a putut fi dusă la bun sfârşit, întrucât arhitectul a decedat în 1912.

Cel care a finisat totul a fost un elev de-al lui Ion Mincu, pe nume Alexandru Zagoritz.

Şcoala Centrală

11

Pe 19 martie 1851, domnitorul Barbu Stirbey porunceşte înfiinţarea “Pensionatului Domnesc de Fete”, cunoscut azi drept Şcoala Centrală din Bucureşti. Scopul acestei instituţii era acela de a le educa pe fetele de viţă nobilă, însă nu acesta este motivul pentru care şcoala a căpătat notorietate.

Spre sfârşitul secolului, arhitectul Ion Mincu a fost însărcinat cu proiectarea unui nou sediu (aflat acum în plin proces de restaurare). Aşa cum scrie şi la intrare, lucrările au început în 1890, iar rezultatul s-a dovedit a fi unul spectaculos. Clădirea este în formă de patrulater, în centru existând o grădină spre care dau o mulţime de ferestre mari, luminoase, proiectate în stilul neo-românesc.

Pe faţadă sunt zugrăvite portretele unor mari personalităţi istorice, cum ar fi Clara Doamna, Elena Rareș, Doamna Chiajna, Carmen Sylva şi Elena Cuza, adică o adevarată panoplie de exemple pentru viitoarele eleve ale şcolii. Printre cele care au învăţat aici se numără scriitoarele Zoe-Dumitrescu Buşulenga, Lucia Demetriuş şi chiar actriţele Ana Cartianu, Oana Pellea ori Smaranda Gheorghiu, celebra militantă feministă. Daca vreți să vizitați școala, adresa este str. Icoanei, nr 3-5, sector 2, Bucureşti.

 Trenul Regal

12

13

Dacă aţi trecut de căteva ori pe lăngă pădurea dintre Mogosoaia şi Buftea şi aţi întâlnit semnul “Trecerea interzisă”, întrebându-vă ce se găseste dincolo de el, noi vă oferim răspunsul. Dacă obtineți aprobare de trecere, ajungeţi într-o zonă deţinută de CFR unde zace Trenul Regal, o bijuterie a căilor ferate, care funcţionează perfect şi poate fi închiriată pentru suma de 15 000 euro/ zi, dar să aruncaţi o privire nu costă nimic.

Trenul despre care vă vorbim a fost realizat la ordinul regelui Ferdinand şi finalizat în 1928, însă în acelaşi hangar se mai află alte două trenuri care i-au aparţinut lui Ceaușescu. Cu primul, au călătorit personalităţi precum Carol al II-lea, Regele Mihai, dar şi foşti conducători precum Nicolae Ceauşescu sau Gheorghe Gheorghiu-Dej. În 1984, Ceauşescu a decis că vrea să aibă propriile trenuri, aşa că a comandat două: au motoare Rolls Royce, ating peste 160 km/h, iar două dintre cele 17 vagoane sunt blindate. Ce putem să găsim în aceste trenuri? De toate, de la săli de şedinţă, restaurante, dormitoare şi până la sufragerii, zone de relaxare şi vagonul secret, la care nu are nimeni acces.

Ar mai fi de menţionat că aceste două trenuri comuniste au câte un aruncător de grenade cam în fiecare colţişor. Totul este tapetat, mobilierul e lucrat manual, din lemn alb, cuverturile sunt din mătase fină, iar peste tot sunt sertare secrete în care se spune că erau ţinute arme. De asemenea, o să daţi de foarte multe pasaje şi uși secrete şi așa mai departe.

Cu toate acestea, nu toată lumea poate să viziteze, aşa că informaţi-vă din timp cum aţi putea să obțineţi aprobare.

 C.A.

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, se roagă de primarul Nicușor Dan să nu relaxeze restricțiile

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a trimis responsabililor din Capitală care se reunesc, vineri, la ora 13, în ședința Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență,...

Două transporturi importante de vaccin Pfizer sosesc luni și marți în România

Două transporturi cu sute de cutii cu vaccinul Pfizer vor ajunge în țara noastră luni și marți, iar vaccinul Moderna va sosi tot în...

Marea Britanie. Guvernul dă bani celor autoizolați la domiciliu

Oficiali ai guvernului britanic au sugerat plătirea oamenilor pentru a sta acasă dacă sunt testați pozitiv cu coronavirusul în contextul în care tot mai...

Sondaj: Două treimi din români folosesc serviciile băncilor. Cum evoluează procesul de digitalizare

Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit studiului...

Gabriel Cotabiță: “COVID-19 mi-a îmbunătățit vederea! Nu mai am nevoie de ochelari”

Artistul Gabriel Cotabiță a fost internat câteva zile în spital, cu o formă ușoară de coronavirus. După vindecare, el a constatat că vederea i...