11.4 C
București
vineri, 19 aprilie 2024 - 12:51
No menu items!

Lista puşcăriabililor care scapă cu Legea amnistiei. Mizele trecerii unei legi pe şest prin Parlament

spot_img

judecator

Lege privind amnistierea şi graţierea îi scapă de închisoare pe mai mulţi primari şi preşedinţi de consilii judeţene condamnaţi pentru abuz în serviciu. Această infracțiune, chiar în formă agravantă sau sub forma prevăzută în legea specială a DNA (78/2001), nu va mai fi cercetat, judecat sau condamnat imediat ce legea amnistiei ar fi publicată în forma adoptată, luni noapte, de deputaţii jurişti.
Legea amnistiei şi graţierii a fost promovată cu limite de 7 (pentru fapte), respectiv 6 ani (pentru condamnări), în condiţiile în care Ministerul Justiţiei nu a finalizat inventarierea dosarelor tuturor celor 34.000 de deţinuţi din România pentru a putea fi aplicată legea mai favorabilă. Evaluarea a fost începută la 1 noiembrie şi ar trebui să prevină rămânerea după gratii a unor condamnaţi mai mult decât prevede Noul Cod Penal. Aceleaşi limite de pedeapsă suferă modificări contante, în condiţiile în care noul Cod Penal a fost „îmbunătăţit” chiar şi prin Legea de punere în aplicare.
Ultima dată când s-a pus problema unei graţieri colective s-a întâmplat pe vremea când Viorel Hrebenciuc se afla la conducerea Camerei Deputaţilor.

Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie.

Legea nr. 546/2002
Articolul 2 

Actul normativ elaborat, luni noapte, de Comisia Juridică din Camera Deputaţilor se referă însă şi la amnistie, gest juridic prin care se încetează imediat orice anchetă referitoare la infracţiuni pedepsite cu mai puţin de 7 ani. Adrian Năstase, Ioan Avram Mureşan, Cătălin Voicu, Gigi Becali sunt cercetaţi, judecaţi sau condamnaţi în dosare care privesc şi infracţiuni exceptate de legea graţierii promovate de Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.

Abuzul în serviciu, complementar corupţiei, amnistiat fără excepţii

Unul dintre beneficiarii controversaţi ar urma să fie chiar Marian Oprişan, asta în condiţiile unul dintre semnatarii legii privind amnistia şi graţierea este Ciprian Nica, deputat PSD de Vrancea.

Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Legea 78/2001
Articolul 132

 

Lista celor cercetaţi sau condamnaţi pentru abuz în serviciu

Bogdan şi Marina Popovici, condamnaţi definitiv 6 ani în dosarul „Trofeul Calităţii”

Lotul „Transferurilor din fotbal”, înşelăciune, spălare de bani, sub 7 ani

Relu Fenechiu, 5 ani cu executare, fond, pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul „Transformatorul”

Mugurel Surupăceanu, 7 ani, fond, abuz în serviciu

Traian Oprea, fost director Hidroelectrica, 9 ani, fond în dosarul „Siemens”

Dinel Staicu, judecat pentru abuz în serviciu în dosarul Bainca Internaţională a Religiilor

Nicolae Cabulea, cercetat pentru abuz in serviciu, dosarul Referendum

20 de inculpaţi din dosarul achiziţiilor Nuclearelectrica

Lotul Remus Baci, condamnat în dosarul angajărilor ilegale din Ministerul de Interne

Radu Mazăre, primarul Constanţei judecat pentru retrocedări ilegale

Gabriel Boriga, primar Târgovişte

Mircia Muntean, primar Deva

Cristian Poteraş, Primăria Sector 6

Nicuşor Constantinescu, CJ Constanţa

Florin Ţurcanu, CJ Maramureş

Constantin Ostaficiuc, CJ Timiş

Pentru ce fapte intervine graţierea

Deputaţii jurişti nu au exclus de pe lista de graţiere şi amnistie următoarele categorii de infractori:
– autorii unor infracţiuni de ucidere din culpă (fără agravantă pe stare de ebrietate), vătămare corporală simplă, lovirea şi alte violenţe, vătămare corporală din culpă, supunere la muncă forţată sau obligatorie, violare de domiciuliu (fără agravante), ameninţare, şantaj, violarea secretului corespondenţei (cazul Cristian Cioacă), divulgarea secretului profesional, seducţia (art 199 CPP), perversiune sexuală (art 201), hărţuire sexuală, calomnie şi insulta, abuz de încredere, gestiune frauduloasă.

Mihaela Chiper