joi, 29 octombrie 2020 - 3:44

Legea privind veniturile medicilor ar putea revoluționa sistemul de sănătate

Rezultatele testelor PCR primite în timp real prin SMS. Implicarea medicilor de familie schimbă procesul raportării

Fluxul informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2 se modifică începând de săptămâna viitoare, prin actualizarea platformei informatice de colectare...

Care este situația epidemiologică reală în Ilfov. Lista pe localități a ratei de infectare

Rata de infectare în județul Ilfov, transmisă public de Grupul de Comunicare Strategică, pe 26 octombrie, era de 1,86 la mia de locuitori, fiind...

Ion Cristoiu: Cei mai buni votanţi pentru PNL pe 6 decembrie sunt morţii. Mai dă unul din ăia morţi şi pe la PSD, să...

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că discursul preşedintelui Iohannis, după întâlnirea de marţi cu responsabilii  şi specialiştii din sănătate, are un “ caracter sinistru”, unic...

PSD a cedat în fața PNL și a lui Iohannis bătălia pentru fixarea datei alegerilor

Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că PSD a pierdut majoritatea în Biroul permanent al Senatului din cauza dezertării senatorului Ion Ganea. Ca urmare a...

Proiectul de lege a fost inițiat de ministrul sănătății, deputatul PSD Nicolae Bănicioiu, și a primit toate avizele având șanse să fie adoptat în această primăvară

medici

O inițiativă legislativă privind veniturile medicilor și personalului medical a fost depusă la Parlament de deputatul PSD Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, și a fost semnată deja de 102 parlamentari, de la toate partidele. Dacă va fi respectat calendarul, legea ar putea fi adoptată în această primăvară.

Principiile care stau la baza proiectului legislativ sunt:

I. Consolidarea statutului spitalelor publice, astfel încât, prin măsurile promovate, se oferă posibilitatea dezvoltării acestora şi eficientizării manageriale.

II.Promovarea unor măsuri legislative care se regăsesc în sitemele de sănătate din ţări occidentale, preluându-se prevederi din alte sisteme de sănătate dezvoltate.

III.Asigurarea condiţiilor legale pentru creşterea veniturilor personalului medical, în funcţie de excelenţă şi competenţă.

1. Potrivit proiectului de lege, în spitalele publice se va putea desfăşura activitate medicală în regim privat, la cererea pacientului, în afara programului normal de lucru, fără a afecta activitatea de urgenţă şi contractul de prestări servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate. În prezent exista diferenţe semnificative între spitalele publice şi cele private care contractează servicii medicale cu Casele de Asigurări de Sănătate: spitalele private au posibilitatea să selecteze patologia pe care o tratează (unul din criterii fiind profitabilitatea), pe când cele publice nu; în general atunci când evoluţia cazurilor internate în spitalele private se complica-şi implică o creştere semnificativă costurilor-acestea sunt transferate în spitalele publice. Fără a diminua contribuţia, utilitatea şi importanta sectorului privat, rezulta clar că spitalele publice activează în condiţii care fac foarte dificil un management eficient.

Exista, în spitalele publice, „intervale libere” de timp în care platformele tehnologice (săli de operaţii, servicii de explorări endoscopice şi funcţionale etc.) , precum şi o parte din cabinetele de consultaţii sau saloane rămân neutilizate. Oferirea acestor facilități pentru activitate medicală în regim privat, în condiţii clar reglementate, va  asigura venituri suplimentare spitalelor publice şi va permite modernizarea şi dezvoltarea acestora, ca şi creşterea veniturilor angajaţilor.

Este de aşteptat că o parte din medici să prefere să desfăşoare activitate medicală în regim privat în spitalele publice, din diverse motive: posibilitatea de a desfăşura activitatea în spitalul la care este angajat; siguranţa conferită de faptul că activitatea se desfăşoară într-un spital public, care oferă condiţiile rezolvării unui caz chiar şi în eventualitatea unei evoluţii nefavorabile, marcată de complicaţii, etc.

2. Autorităţile locale pot oferi stimulente materiale şi financiare pentru medici şi alt personal medical, în vederea rezolvării unor probleme de sănătate ale comunităţii. Această practică se întâlneşte şi în ţările occidentale, unde, atunci când comunitatea se confrunta cu deficit de personal medical, autorităţile locale oferă diferite stimulente cum ar fi o locuință.

3. Contribuabilii vor putea dirija procentajul din impozitul pe venit prevăzut de lege şi către spitale, în vederea creşterii venitului personalului medical.

4. Pacienţii internaţi în spitalele publice, pot opta expres pentru un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care va achita un onorariu prestabilit prin acordul părților. Onorariul va fi achitat la serviciul contabil al spitalului. O parte din onorariu va reveni spitalului, precum şi personalului medical implicat în asigurarea serviciului medical solicitat, în condiţii stabilite prin ordin de ministru.

Acest tip de servicii se întâlneşte şi în alte sisteme de sănătate din ţări occidentale, chiar dacă salariile medicilor în acele sisteme este net superior comparativ cu cele din România. Pacienţii asiguraţi vor beneficia de servicii medicale gratuite. Acesta prevedere va permite însă că pacientul să poată opta expres pentru un anume specialist, într-o formă contractuala transparentă, fiscalizată, care este de natură să valorizeze expertiza  profesională.

5. Decontarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în spitalele publice, se va putea face fie direct de către pacient, fie prin intermediul unei asigurări complementare/suplimentare de sănătate. Astfel, prevederile acestei legi creează condiţiile dezvoltării sistemului de asigurări de sănătate complementare/suplimentare, o necesitate recunoscută atât pe plan naţional cât şi de către instituţiile internaţionale.

6. Medicii și personalul medical din spitalele publice pot desfășura activitate profesională în străinătate, cu acordul șefului de secție și al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea – în spitalul public unde este angajat – a locului de muncă, sub condiția ca activitatea desfășurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire și specialității.

România se confrunta cu fenomenul dramatic al migraţiei definitive a personalului medical. Prevederea legală propusă poate avea un impact pozitiv pe mai multe planuri: având posibilitatea să activeze pe o perioadă de 60 de zile pe an în străinătate, cu garanţia asigurării locului de muncă în ţară, este de aşteptat că o parte semnificativă din personalul medical să renunţe la ideea plecării definitive; experienţă profesională în străinătate, în sisteme de sănătate dezvoltate,  va reprezenta un câştig indiscutabil pentru cadrele medicale şi spitalele româneşti în care îşi desfăşoară activitatea; este posibil ca în urma acestei experienţe, cadrele medicale să contribuie semnificativ la dezvoltarea spitalelor romaneşti şi a sistemului sanitar în general (introducerea unor metode diagnostice sau terapeutice noi, proiecte de colaborare internaţionale, recunoaşterea internaţională a şcolii medicale romaneşti etc.).

Inițiatorii legii estimează că, prin adoptarea și punerea în aplicare a acestei legi se vor crea condiţiile pentru eficientizarea, dezvoltarea şi modernizarea spitalelor publice, se vor asigura condiţiile legale pentru creşterea veniturilor personalului medical, în funcţie de nivelul de activitate, competenta şi expertiză, se vor crea condiţiile pentru dezvoltarea asigurărilor complementare/suplimentare de sănătate, ca o sursă financiară alternativa semnificativă pentru sistemul sanitar și, în același timp, se va diminua fenomenul migraţiei personalului medical calificat.

Inițiatorii dau asigurări că, prin acest proiect, se are în vedere desfiinţarea fenomenului plăţilor informale ( a „șpăgii”) şi nu oficializarea sa! Termenul de „șpagă” este asociat cu plăţile informale pe care de multe ori pacienţii sunt nevoiţi să le facă diverselor categorii de personal (de la personal auxiliar la personal medical). Proiectul propune o schimbare radicală, de paradigmă, înlocuind un sistem ilegal, degradant pentru ambele părţi, fără beneficii pentru sistemul sanitar,  cu unul legal, transparent şi care are ca obiect valorizarea competenței şi excelenței, în beneficiul pacienţilor, personalului medical, a sistemului sanitar şi bugetului naţional.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Andi Topală

Săftoiu, despre candidații PNL: Chiulangii și oameni care au tăcut, dar „au știut să vorbească cu paltonul liderului”

Deputatul PNL Adriana Săftoiu, care nu mai candidează pentru un nou mandat, comentează, într-o postare pe Facebook, listele PNL pentru alegerile parlamentare, afirmând că...

Apelul șefei medicilor de familie către populație – cel mai important lucru de făcut și principala cauză a îmbolnăvirilor

Președinta Asociației Medicilor de Familie București, Sandra Alexiu, face un apel către toată populația îndemnând la întărirea legăturii cu propriul medic de familie, mai...

Valul 2 de COVID. Teamă generală de colaps al sistemelor de sănătate în Europa. Situația epidemiologică la zi

Al doilea val al pandemiei de COVID-19 se răspândește cu o agresivitate mai mare decât în primăvara acestui an în toată Europa și provoacă...

Cum vor fi tratați asimptomaticii. Noul ordin al lui Nelu Tătaru are și un chestionar pentru medicii de familie

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat ordinul prin care pacienții cu COVID-19 fără simptome sau cu forme ușoare nu vor mai fi internați, ci...

Germania: Moș Crăciun aduce ”lockdown” și polițiști

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Andy Grote, ministru de interne în landul Hamburg, avertizează că autoritățile se vor asigura că regulile ce prevăd limitarea drastică întâlnirilor private...