miercuri, 28 octombrie 2020 - 16:14

Legea privind statutul magistraților a trecut de Camera Deputaților

Rezultatele testelor PCR primite în timp real prin SMS. Implicarea medicilor de familie schimbă procesul raportării

Fluxul informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2 se modifică începând de săptămâna viitoare, prin actualizarea platformei informatice de colectare...

Care este situația epidemiologică reală în Ilfov. Lista pe localități a ratei de infectare

Rata de infectare în județul Ilfov, transmisă public de Grupul de Comunicare Strategică, pe 26 octombrie, era de 1,86 la mia de locuitori, fiind...

Ion Cristoiu: Cei mai buni votanţi pentru PNL pe 6 decembrie sunt morţii. Mai dă unul din ăia morţi şi pe la PSD, să...

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că discursul preşedintelui Iohannis, după întâlnirea de marţi cu responsabilii  şi specialiştii din sănătate, are un “ caracter sinistru”, unic...

PSD a cedat în fața PNL și a lui Iohannis bătălia pentru fixarea datei alegerilor

Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că PSD a pierdut majoritatea în Biroul permanent al Senatului din cauza dezertării senatorului Ion Ganea. Ca urmare a...

Camera Deputaților a adoptat, luni, modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la câteva zile după ședința maraton în care s-au adoptat amendamentele la actul normativ. Legea de modificare a trecut cu 179 de voturi „pentru” și 90 „împotrivă”.

Camera Deputaţilor este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Senatul.

Singura modificare adoptată de plen faţă de varianta comisiei a fost obligativitatea statului de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârşit o eroare din rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul adoptat de plenul Camerei Deputaţilor.

Potrivit news.ro, printre cele mai importante modificări adoptate la legea 303/2004 se numără interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.

Una dintre deciziile comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, menţinută şi în plenul Camerei Deputaţilor, a fost menţinerea în legea 303/2004 a actualei proceduri a numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, este actuala prevede legislativă.

În schimb, comisia a decis că preşedintele României nu va mai putea refuza numirile în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM.

Opoziţia a susţinut menţinerea actualei forme a legii, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere de la ICCJ decât motivat.

Propunerea a fost susţinută şi de Victor Alistar, membru în CSM, care a firmat că ”decretul preşedintelui are caracterul doar de oficializare şi asigură solemnitatea procedurii”, dar ”în niciun caz element de oportunitate”.

Alte modificări adoptate de comisia specială vizează introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi introducerea obligativitatăţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.

„Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, prevede unul dintre amendamentele formulate de PSD – ALDE la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Iniţiatorii şi-au motivat demersul prin punerea legii în acord cu Constituţia.

La propunerea deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu, comisia specială a adoptat şi următorul amendament la legea 303/2004: ”Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executiv”.

Nu în ultimul rând, comisia a adoptat o serie de reglementări în ceea ce priveşte relaţia magistraţilor cu serviciile secrete.

Astfel, la propunerea Asociaţiei Magistraţilor, s-a adoptat amendamentul care prevede că “apartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută”.

O serie de alte amendamente, propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor, prevăd că magistraţii completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii.

De asemenea, serviciilor secrete le este interzis să racoleze judecători sau procurori.

”Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, personal de specialitate juridică asimilat acestora şi personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoresti şi parchetelor – n. red.) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotrivă independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte”, se arată într-un amendament adoptat de comisia specială.

”Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. 2 se face de către CSAT şi Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat (…) Serviciile de informaţii sunt obligate să pună la dispoziţia comisiilor parlamentare de control toate datele, informaţiile sau documentele necesare în acest sens”, se arată într-un alt amendament adoptat de comisie.

”Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de un serviciu de informaţii care priveşte sau are legătură cu justiţia este informaţie de interes public”, se prevede într-un alt amendament.

Valeriu Motoc

Săftoiu, despre candidații PNL: Chiulangii și oameni care au tăcut, dar „au știut să vorbească cu paltonul liderului”

Deputatul PNL Adriana Săftoiu, care nu mai candidează pentru un nou mandat, comentează, într-o postare pe Facebook, listele PNL pentru alegerile parlamentare, afirmând că...

Apelul șefei medicilor de familie către populație – cel mai important lucru de făcut și principala cauză a îmbolnăvirilor

Președinta Asociației Medicilor de Familie București, Sandra Alexiu, face un apel către toată populația îndemnând la întărirea legăturii cu propriul medic de familie, mai...

Valul 2 de COVID. Teamă generală de colaps al sistemelor de sănătate în Europa. Situația epidemiologică la zi

Al doilea val al pandemiei de COVID-19 se răspândește cu o agresivitate mai mare decât în primăvara acestui an în toată Europa și provoacă...

Cum vor fi tratați asimptomaticii. Noul ordin al lui Nelu Tătaru are și un chestionar pentru medicii de familie

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat ordinul prin care pacienții cu COVID-19 fără simptome sau cu forme ușoare nu vor mai fi internați, ci...

Germania: Moș Crăciun aduce ”lockdown” și polițiști

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Andy Grote, ministru de interne în landul Hamburg, avertizează că autoritățile se vor asigura că regulile ce prevăd limitarea drastică întâlnirilor private...