Lazăr și Kovesi, punct de vedere “la indigo” pe modificarea Legilor justiției

Augustin Lazăr Kovesi

Parchetul General și DNA, mai exact Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi, au transmis, miercuri, puncte de vedere identice în privința modificării Legilor justiției, prin care desființează proiectele aflat acum în Parlament și cer respingerea acestora “în bloc”.

În continuare, comunicatul de presă al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție:

“Opinia  exprimată este fundamentată pe o analiză de fond care a fost transmisă Consiliului Superior al Magistraturii și este justificată de o serie de argumente dintre care menționăm următoarele:

  1. Propunerile legislative nu sunt fundamentate pe un studiu de impact şi pe o consultare prealabilă a magistraţilor, conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România.
  2. Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiției cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste inițiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecința unor schimbări radicale a arhitecturii  sistemului judiciar.
  3. Având în vedere importanţa deosebită a acestor propuneri legislative, procurorii apreciază că se impune cu necesitate dezbaterea acestor inițiative în procedură obişnuită (şi nu în procedura de urgenţă), pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize  temeinice  a acestora și după consultarea tuturor instituțiilor judiciare.  În acest sens, Constituţia României, republicată, la art. 75 alin. (1) şi (2) prevede că pentru coduri sau alte legi de importanţă deosebită termenul în care trebuie să se pronunțe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.
  4. Iniţiativele legislative ale Camerei Deputaţilor vor influenţa negativ cariera şi activitatea profesională a judecătorilor şi procurorilor şi vor produce dezechilibre în funcţionarea instanţelor şi parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori  în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se apreciază ca fiind nejustificată şi nesusţinută de măsuri privind resursa umană. Astfel, se poate constata că nu există alte categorii profesionale care să aibă un organ de anchetă specializat dedicat. Prin înfiinţarea acestei direcţii se creează falsa impresie că la nivelul acestei categorii socio-profesionale există un fenomen infracţional de o asemenea amploare încât să justifice tratarea magistraţilor în mod diferit în cazul încălcării legislaţiei penale (în anul 2015 au fost trimiși în judecată 16 magistrați, în anul 2016 un număr de 18 magistrați, iar în anul 2017 un număr de 5 magistrați). De altfel, competenţa materială nu este corelată cu propuneri de modificare ale Codului de procedură penală şi a legilor speciale referitoare la competenţa în domeniu. De asemenea, prerogativa ministrului justiţiei de a propune atât procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorii şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, cât şi procurorii şefi de secţie ai respectivelor structuri, pe de o parte politizează sistemul judiciar prin faptul că ministrul justiției propune numirile în funcțiile de vârf ale Ministerului Public, iar pe de altă parte goleşte de conţinut posibilitatea procurorului general de a-şi realiza propriul plan managerial, respectiv îl împiedică în a propune procurorii şefi din subordine cu care să formeze în mod corespunzător o echipă de lucru. Totodată, dispozițiile criticate contravin recomandările Comisiei Europene exprimate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare de asigurare a independenței justiției prin proceduri de numire a procurorilor cât mai transparente și bazate pe merit, după modul celor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
  5. Propunerile legislative formulate de Camera Deputaţilor eludează, în fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistraţilor şi al societăţii civile, precum şi întregul proces legislativ de modificare a legilor justiţiei început de Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care nu se respectă standarde de eficienţă şi transparenţă, prin posibilitatea unor dezbateri reale şi constructive.”

Punctul de vedere transmis de instituția condusă de Augustin Lazăr pare copiat după cel transmis de DNA.

“Având în vedere propunerile legislative depuse la Camera Deputaților pentru modificarea și completarea legilor Justiției (Statutul judecătorilor și procurorilor, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM), la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au formulat și au transmis la CSM un punct de vedere. Astfel, în principal, procurorii anticorupție apreciază că, față de modul de realizare a proiectelor, fără consultarea prealabilă a magistraților, fără o expunere de motive corespunzătoare și fără studii de impact, se impune o poziție fermă, de respingere în bloc a proiectelor, prin acordarea unui aviz negativ pentru întregul pachet legislativ”, se precizează în comunicatul DNA.

În subsidiar, DNA aduce o serie de critici și observații punctuale pe marginea celor trei proiecte de lege.

Astfel, în ceea ce privește proiectul de modificare a Legii 303/2004, cu referire la procedura de revocare a procurorului general, procurorilor șefi ai DNA, DIICOT și al nou-înființatei direcții de investigare a magistraților, precum și a adjuncților acestora de către Secția pentru procurori a CSM, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiției, procurorii anticorupție apreciază că acestea nu se justifică.

“Nu se justifică stabilirea unei proceduri diferite de revocare, față de procedura de numire a celor mai înalte funcții din cadrul Ministerului Public. (…) Procedura de revocare propusă de proiect elimină unul din cei trei actori instituționali care concură în prezent la definirea carierei procurorilor cu funcțiile cele mai înalte în Ministerul Public, atât privind numirea, cât și revocarea lor. Această eliminare pare să fie de natură a face mai rapidă/simplă procedura de revocare, ceea ce prezintă un pericol în sine pentru stabilitatea instituțională a Ministerului Public și a structurilor sale specializate”, se mai arată în comunicatul DNA.

Potrivit Direcției conduse de Kovesi, acest tip de modificări intră în contradicție cu standardele internaționale și cerințele MCV, iar procedura propusă în proiect nu aduce nicio rezolvare problemei semnalate de raportul MCV cu privire la transparența primei faze a procedurii de numire a procurorilor cu funcțiile cele mai înalte, respectiv criteriile de selecție ale candidatului propus de ministrul Justiției.

“Mai mult decât atât, în ceea ce privește DNA, aceasta este nu doar o structură a Ministerului Public, ci și o autoritate anticorupție, în sensul art. 36 din Convenția ONU împotriva Corupției. Conform Principiilor de la Jakarta (…), <<conducătorii autorităților anticorupție trebuie să aibă siguranța mandatului și pot fi revocați numai printr-o procedură prevăzută de lege echivalentă celei pentru revocarea altor autorități independente special protejate de lege, ca de exemplu președintele Curții Supreme>>. Proiectul de față însă rupe în mod nejustificat sistemul de revocare a celor mai înalte funcții din Ministerul Public de cele din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se mai menționează în comunicat.

DNA nu este de acord nici cu propunerile privind durata de 6 ani între momentul admiterii la Institutul Național al Magistraturii și definitivarea în profesie, privind procedura de numire a procurorilor șefi de secție de către CSM – Secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției, modificarea legislației referitoare la răspunderea magistraților sau posibilitatea ca magistrații să fie numiți în funcții de demnitate publică și apoi să revină în magistratură.

În ceea ce privește proiectul de modificare a Legii 304/2004, DNA apreciază că nu se justifică înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, deoarece s-ar induce ideea că există o problemă de infracționalitate în rândul magistraților, care necesită o competență specială. “Nu există studii din care să reiasă că fenomenul infracționalității în rândul magistraților este de o amploare atât de mare pentru a necesita înființarea unei direcții specializate pentru combaterea acestui tip de infracționalitate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe de altă parte, înființarea respectivei direcții vine să restrângă competența Direcției Naționale Anticorupție, după calitatea persoanei, în ceea ce privește combaterea corupției în mediul judiciar”, se mai precizează în comunicat.

DNA critică și propunerile referitoare la exercitarea controlului asupra procurorilor de către ministrul Justiției, care ar duce la subordonarea procurorilor de către un membru al puterii executive, sau dreptul ministrului Justiției de a cere informări asupra activității parchetelor și de a da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.

Referitor la proiectul de modificare a Legii 317/2004, DNA consideră că nu există nicio explicație rezonabilă pentru care ar trebui reorganizată Inspecția Judiciară. Nici propunerea privitoare la înlesnirea revocării membrilor aleși ai CSM nu este considerată oportună, deoarece ar putea constitui “o presiune nepermisă” asupra celor vizați.

“Introducerea Capitolului VII— Înființarea și organizarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari —nu este justificată în niciun mod și limitează atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, organul reprezentativ al magistraților. (…)Înființarea acestui consiliu va aduce atingere reprezentativității Consiliului Superior al Magistraturii și rolului acestuia de garant al independenței justiției”, se mai arată în comunicatul DNA.

Cele două puncte de vedere ale DNA și Parchetului General vin după ce marți și procurorii DIICOT au anunțat că se opun cu “largă majoritate” modificărilor Legilor justiției.

R.D.

NICIUN COMENTARIU