Kremlinul critică Parlamentul ucrainean pentru abrogarea legii privind limbile minorităţilor

Vladimir_Lukin

Consilierul Kremlinului pentru drepturile omului Vladimir Lukin pune în discuţie dreptul Parlamentului ucrainean de a abroga statutul de limbă regională al limbii ruse în regiuni din Ucraina, relatează Itar-Tass în pagina electronică de luni.

“Din câte înţeleg, rusa a fost declarată limbă regională de către autorităţile regionale şi nu ştiu dacă autorităţile centrale pot interveni în afacerile regiunilor”,a declarat Lukin, duminică, pentru agenţia rusă.

“În orice caz, asemenea decizii nu vor reuşi să promoveze contacte ori să îmbunătăţească înţelegerea între oameni”, a declarat Lukin, referindu-se la decizia Parlamentului ucrainean de a abroga o lege cu privire la limba de stat în Ucraina.

În baza acestei legi, rusa a dobândit statutul de limbă regională în zone în care este prima limbă pentru cel puţin zece la sută din populaţie. Legea a intrat în vigoare în august 2012. Potrivit unor date oficiale, rusa a fost recunoscută ca limbă regională în 13 dintre cele 27 de regiuni ucrainen

Parlamentul ucrainean a abrogat duminică o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Viktor Ianukovici, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor şi care a a permis utilizarea rusei ca limbă regională în estul ţării.

Textul permitea utilizarea limbii ruse în afaceri, în şcoli, dar şi în alte domenii. Adoptarea legii a fost unul dintre punctele importante ale campaniei lui Ianukovici, destituit sâmbătă din funcţia de preşedinte al ţării. El s-a angajat în campania pentru alegeri prezidenţiale să răstoarne o politică de promovare a limbii ucrainene ca singura limbă în ţară de către fostul preşedinte Viktor Iuşcenko.

Legea prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că, pe teritoriul Ucrainei, este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.

Ministerul român al Afacerilor Externe reacţiona, la vremea respectivă, afirmând că România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, referindu-se la legea aflată în dezbatere parlamentară în Ucraina care făcea distincţie între limba română şi cea moldovenească.

C.A.

NICIUN COMENTARIU