Kovesi pune presiune pe Parlament și Guvern la ONU

Invitată să participe la o conferință organizată la Viena de Organizația Națiunilor Unite (ONU), șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, nu a ratat ocazia să lanseze acuzații la adresa Parlamentului și Guvernului și să se victimizeze, încercând astfel să pună presiuni pentru respingerea proiectului de modificare a Legilor justiției. Discursul lui Kovesi are loc chiar în ziua în care, în țară, CSM este așteptat să-și dea avizul pe acest proiect aflat în dezbaterea Parlamentului.

Laura Codruța Kovesi a fost invitată să participe joi, 9 noiembrie 2017, la evenimentul special cu tema “Analizarea principiilor de la Jakarta: întărirea independenței și eficienței agențiilor anticorupție”, organizat la Viena, în cadrul celei de-a șaptea Sesiuni a Conferinței Statelor Părți (COSP) la Convenția ONU împotriva Corupției (UNCAC).

În fata participanților – șefi ai autorităților anticorupție, practicieni și experți anticorupție din întreaga lume – șefa DNA a ținut un discurs intitulat “Protejarea independenței DNA: relevanța principiilor de la Jakarta”.

După ce a prezentat un scurt bilanț al DNA în materie de dosare întocmite pe numele unor miniștri și parlamentari, fără să facă, evident, referire și la deciziile de achitare date de instanțe în astfel de cazuri, Kovesi a lansat atacul la adresa Parlamentului pe tema legilor Justiției.

“Din 2013 până în prezent, DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 1 prim ministru, 2 vice premieri, 11 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 de demnitari pentru fapte de corupție sau fapte asimilate faptelor de corupție: 5 miniștri, 17 deputați, 4 senatori și un membru al Parlamentului European. Restul cazurilor sunt în curs de soluționare. Recuperarea pagubelor cauzate prin infracțiuni reprezintă o componentă importantă în cauzele DNA. În aceeași perioadă DNA a dispus măsuri asiguratorii de peste 2 miliarde euro”, a spus  Laura Kovesi.

Potrivit acesteia, rezultatele prezentate n-ar mai fi posibile dacă procurorii în România nu ar mai fi independenți: „Dacă procurorii ar fi subordonați executivului,  cum ar putea să deschidă ei investigații față de un membru al guvernului sau față de un secretar de stat? Sau față de altă persoană cu funcție importantă care este și membru al unui partid politic? Ar exista vreo garanție că investigația este corectă și imparțială? Ar exista vreo garanție că nu ar fi repercusiuni asupra magistratului care a deschis sau finalizat ancheta? Dar dacă procurorii ar fi sub autoritatea Parlamentului, am mai vedea investigații privind deputați sau senatori?”

Șefa DNA a concluzionat apoi: „Cea mai mare provocare este acum păstrarea independenței magistraților. Zilele acestea se dezbate în Parlamentul român o lege vizând statutul magistraților care, dacă va fi aprobată, va afecta grav independența justiției și va institui un control politic asupra activității procurorilor. De aceea, recomandările de la Jakarta sunt tot mai actuale și mai importante”

Raluca Dan

NICIUN COMENTARIU