4.2 C
București
miercuri, 8 decembrie 2021 - 20:47
No menu items!

Judecătorul, despre clientul Ioanei Băsescu de la NIS Petrol: Mihai Corbu, model clasic de criminalitate a „gulerelor albe”

spot_img

NIS_Petrol_Ioana B_SZ

Magistratul care a decis arestarea preventivă a clientului Ioanei Băsescu, Mihai Corbu, fost director Lukoil pe România şi Ungaria şi acum administrator ale afacerii NIS Petrol, subsidiara Gazprom din România, susţine că educaţia şi succesul profesional al basarabeanului stabilit la Bucureşti, l-au ajutat să obţină ce și-a propus în plan economic, indiferent de mijloace. Complicele lui Corbu, Radu Mădălin Arhire, este absolvent a trei facultăţi, însă apare în interceptările procurorilor cărând plicurile cu bani spălaţi de maşinăria financiară pusă la punct de Tiberiu Negoescu şi Cristian Păun. Într-o motivare pe 33 de pagini, judecătorul explică de ce nu l-a arestat preventiv pe Mitică Dragomir şi cât de periculos este Mihai Corbu, dacă l-ar lasa în libertate. Judecătorul invocă studii de psihologie criminală şi delicvenţă ca să contureze profilul inculpaţilor.

Cei doi inculpaţi au o experienţă profesională notabilă în materia tranzacţiilor comerciale şi beneficiază de o pregătire universitară extrem de avansată, inculpatul Corbu fiind absolvent al Academiei de Studii Economice în specializarea Economie, în timp ce inculpatul Radu – Arhire este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti, al Facultăţii de Psihologie şi al celei de Teologie Ortodoxă. Pregătirea profesională aprofundată şi traseul profesional parcurs, inculpatul Corbu Mihai fiind şi reprezentantul unei societăţi transnaţionale de prestigiu care acţionează şi pe teritoriul României, par a fi elemente care i-au ajutat pe cei doi inculpaţi să obţină succesul economic pe care şi l-au dorit, inclusiv  prin implicarea în activităţile antisociale.

judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti
Motivare

Judecător: comportamentul infracţional se învaţă

Pregătirea profesională superioară a celor doi inculpaţi, inculpatul Corbu fiind absolvent al mai multor instituţii de învăţământ superior, nu poate constitui în acest moment o împrejurare favorabilă faţă de mecanismul infracţional conceput şi pus în aplicare, mecanism care impune prezenţa unor persoane cu o instrucţie extrem de ridicată în domeniul tranzacţiilor financiare, aspect semnalat pentru prima dată în literatura de specialitate americană prin folosirea sintagmei de „criminalitate a gulerelor albe”.
În cauză mijloacele de probă sunt în măsură să arate că cei doi inculpaţi  au optat pentru un mod de operare riscant prin implicarea unui număr relativ ridicat de persoane, dar extrem de profitabil prin beneficiile efectiv realizate.. În condiţiile în care în mod constant inculpaţii au folosit un mecanism extrem de eficient pentru comiterea actelor infracţionale, beneficiind de suport logistic şi informativ substanţial din partea altor persoane cercetate în cauză, care au înţeles să formuleze un denunţ, în absenţa căruia o astfel de activitate era extrem de greu detectabilă de autorităţile investigative ale statului, judecătorul  va reţine că inculpaţii demonstrează un grad de potenţial criminogen extrem de ridicat, derivat atât din perseverenţa infracţională cu care se reţine că ar fi acţionat cât şi din apartenenţa consolidată la o subcultură criminogenă, în cadrul căreia se aflau integrate şi alte persoane cu o experienţă infracţională notabilă, aspect demonstrat prin modul de operare folosit efectiv raportat la pregătirea profesională a fiecăruia

Motivarea judecătorului

Judecător: „Arhire şi Corbu, aparţinători ai subculturii delicvente”

Modul de operare folosit în cadrul activităţii infracţionale pentru care cei doi inculpaţi sunt cercetaţi este în măsură să demonstreze apartenenţa acestora la o subcultură delincventă al cărei mod de acţiune reprezintă o cerinţă esenţială pentru performanţă şi dobândirea unui rol dominant. Participarea în aceste grupuri orientate antisocial oferă oportunitatea de a obţine succesul cu caracter personal ca urmare a aprobării şi gratitudinii acordate de ceilalţi membrii ai grupului subcultural. Odată integraţi în cadrul grupului delincvent, celor doi inculpaţi, li se oferă prilejul (oportunitatea diferenţială) de a obţine şi succesul econş2omic pe care şi l-au dorit prin implicarea în activităţile antisociale.

În cauză mijloacele de probă sunt în măsură să arate că cei doi inculpaţi  au optat pentru un mod de operare riscant prin implicarea unui număr relativ ridicat de persoane, dar extrem de profitabil prin beneficiile efectiv realizate.. În condiţiile în care în mod constant inculpaţii au folosit un mecanism extrem de eficient pentru comiterea actelor infracţionale, beneficiind de suport logistic şi informativ substanţial din partea altor persoane cercetate în cauză, care au înţeles să formuleze un denunţ, în absenţa căruia o astfel de activitate era extrem de greu detectabilă de autorităţile investigative ale statului, judecătorul  va reţine că inculpaţii demonstrează un grad de potenţial criminogen extrem de ridicat, derivat atât din perseverenţa infracţională cu care se reţine că ar fi acţionat cât şi din apartenenţa consolidată la o subcultură criminogenă, în cadrul căreia se aflau integrate şi alte persoane cu o experienţă infracţională notabilă, aspect demonstrat prin modul de operare folosit efectiv raportat la pregătirea profesională a fiecăruia.

Modul în care actele infracţionale au fost concepute şi puse în executare de către cei doi inculpaţi demonstrează un grad de potenţial criminogen extrem de ridicat al acestora, nivelul de pregătire profesională şi experienţa în asemenea activităţi fiind elemente care pot facilita revenirea la activităţi similare cu scopul obţinerii de profituri la cote extrem de ridicate, mai ale în condiţiile unei recrudescenţe fără precedent a acestor forme  de infracţionalitate. Conform literaturii de specialitate, din punct de vedere al interacţiunii sociale, odată învinse inhibiţiile şi rezistenţele psihice, este necesar un efort mult mai mic pentru a repeta un act. Prin urmare, diagnosticul de periculozitate se  bazează pe previzibilitatea unui comportament, o conduită nefiind nici total previzibilă dar nici total imprevizibilă. Studiile sociologice de specialitate au arătat că pentru cei care nu au intrat în conflict cu legea penală, predicţia este relativ uşor de făcut, întrucât sunt previzibili din perspectiva comportamentului criminal. Conform aceloraşi studii, delincvenţii periculoşi nu sunt condamnaţi şi consideraţi astfel pentru că există siguranţa că vor reveni la violenţă, ci pentru că nu se poate face nicio previziune pentru ei. Cu cât o infracţiune este mai rară, cu atât mai dificil este de făcut o predicţie cu privire la autorul ei. Caracterul continuat al actelor infracţionale precum şi modul de concepere şi punere în aplicare a mecanismului infracţional demonstrează şi în cauza de faţă un pericol ridicat de revenire la activităţi infracţionale similare. Cu alte cuvinte, în măsura în care faţă de inculpaţii Corbu şi Radu – Arhire nu s-ar dispune o măsură intruzivă cu caracter custodial, ar exista riscul de dobândire a unei stări de impunitate, inculpaţii putând consideră că sunt în măsură a găsi o nouă metodă prin care să comită acelaşi gen de fapte, fără a mai fi depistaţi.

Mitică Dragomir a întocmit în mod suspect procura prin care l-a mandatat pe Mihai Corbu

Cât timp la dosarul de urmărire penală există şi mijloace de probă care confirmă existenţa unor negocieri purtate prin intermediari între LPF şi SC RCS – RDS SA, judecătorul apreciază că nu se poate dispune cea mai intruzivă măsură custodială faţă de inculpatul Dragomir Dumitru pe motivul că activitatea societăţii de intermediare ar fi avut un caracter fictiv iar singurul scop pentru care s-ar fi recurs la serviciile unei asemenea societăţi ar fi constat în prejudicierea Ligii Profesioniste de Fotbal în folosul societăţii de intermediere. Desigur că mijloacele de probă administrate până în acest stadiu al cercetărilor permit şi reţinerea presupunerii existenţei unui ingenios mecanism ilicit, existând indicii temeinice cu privire la modul în care a fost conferită procura de cesiune prin intermediar a drepturilor de transmisie televizată a meciurilor, astfel încât în cauză se poate reţine o suspiciune rezonabilă conform căreia inculpatul Dragomir Dumitru ar fi fost implicat în comiterea unor acte potenţial prejudiciabile pentru LPF, însă mijloacele de probă nu au forţa juridică necesară dispunerii celei mai energice măsuri preventive privative de   libertate.”

Judecătorul susţine că un minus al anchetei îl reprezintă absenţa probelor care să arate că o parte din bani s-au întors la şeful de atunci al LPF, dar şi că Liga nu a reclamat prejudicierea cu cele 3 milioane de euro din comisionul acordat ilegal firmei Capital Properties, deţinută de Mihai Corbu.

Maia Constantin