3.5 C
București
joi, 2 decembrie 2021 - 6:29
No menu items!

Iulia Motoc pleacă la CEDO cu o motivare ilogică pentru reincriminarea insultei și calomniei

spot_img

Iulia Motoc pleacă la CEDO

Judecătorul constituțional Iulia Motoc – femeia cu cele mai mari șanse să reprezinte România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – pleacă la interviurile de la Strassbourg după o decizie contrară jurisprudenței europene, prin care insulta și calomnia sunt declarate irevocabil infracțiuni, pedepsite de Codul Penal.

În acord cu soluţia adoptată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013 considerăm că era necesar ca în motivarea acesteia Curtea Constituţională trebuia să reflecte rolul pe care libertatea de expresie, în special în presă, îl are într-o societate democratică.

Prof. univ. dr. Iulia Motoc,

Opinie Concurentă la Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013,

publicată în MOF, Joi 13 iunie 2013

Aberaţia de mai sus se regăseşte în fraza introductivă a opiniei concurente la decizia Curții Constituționale a României (CCR), publicată joi în Monitorul Oficial, dar şi în modul în care judecătoarea Iulia Motoc motivează penalizarea delictelor de presă prin chiar hotărârile CEDO care stabilesc exact contrariul.

Iulia Motoc este unul dintre cei trei candidaţi pe care Guvernul i-a nominalizat vineri să reprezinte România la CEDO.

CCR: Guvernul, Parlamentul, Procurorul General şi Instanţa Supremă au acţionat neconstituţional

O lună şi jumătate le-a luat judecătorilor constituţionali să motiveze decizia prin care au readus în Codul Penal insulta şi calomnia, după abrogarea acestora în 2006. Opt membri ai CCR au formulat “la comun” motivarea. Al nouălea, Iulia Motoc, a avut opinie concurentă, adică nu doar că a împărtăşit părerea colegilor, ci a şi îmbunătăţit-o.

Opinia majoritară a fost construită în jurul ideii că “demnitatea”, ca drept fundamental, nu este suficient garantată (“ocrotită juridic real şi adecvat”), aşa cum ar cere Constituţia, doar prin amendarea insultei şi calomniei pe latură civilă. Acelaşi sens a fost dat şi în 2007 de judecătorii care au declarat neconstituţională Legea 278/2006, care abroga din Codul Penal articolele referitoare la infracţiunile de presă.

De această dată însă, Curtea Constituţională susține că nu avem de-a face cu o situaţie de “abrogare a abrogării”, ci plusează, spunând că au greşit, ba chiar au acţionat neconstituţional, pe rând, Guvernul şi Parlamentul (care nu au îndreptat textul neconstituţional), Procurorul General al României (care a cerut interpretarea efectelor unei decizii a CCR) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (pentru că a interpretat efectele unei decizii a CCR).

Judecătorii constituţionali “îndeamnă” la o Lege a presei
Spre deosebire de 2007, când CCR a stabilit neconstituţionalitatea unei legi care abroga insulta şi calomnia, de această dată, CCR spune că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă “dezlegarea dată problemelor de drept judecate”, pe care instanţa supremă ar fi făcut-o ilegal, la cererea Laurei Codruţa Kovesi, pe atunci procuror general al României.
În hotărâre, Curtea Constituţională redă vechea interpretare privind incriminarea insultei şi calomniei: “CEDO nu a condamnat sancţionarea penală a insultei şi calomniei, dar a criticat utilizarea de sancţiuni penale ca răspuns la acte considerate defăimătoare. (…) Abrogarea art 205, 206 şi 207 din Codul penal contravine şi dispoziţiilor  art. 30 din Constituţie, în cazurile în care infracţiunile de insultă şi calomnie sunt săvârşite prin presă. Textul constituţional menţionat prevede că delictele de presă se stabilesc prin lege. În absenţa oricărei distincţii, rezultă că delictele de presă se pot stabili prin lege specială – de exemplu printr-o lege a presei, cum se întâmplă în Franţa – sau prin legea penală comună, care este în cazul de faţă Codul Penal.”, reţine CCR din vechea motivare privind  reincriminarea insultei şi calomniei.
Iulia Motoc e “în acord”, dar crede invers
Grave erori de logică se regăsesc în preambulul opiniei concurente emise de Iulia Motoc. Exprimarea incoerentă  “considerăm că era necesar ca în motivarea acesteia Curtea Constituţională trebuia să” a fost publicată deja în Monitorul Oficial şi va sta la baza viitoarelor sentinţe pe care judecătorii penaliști din  România le vor pronunţa în procesele privind acuzaţii de insultă şi calomnie.
În opinia concurentă, judecătoarea Iulia Motoc face mai întâi referire la un comentariu al Comitetului Drepturilor Omului (al cărui membru este, în ciuda interdicţiilor stabilite prin legea CCR), potrivit căruia statele părţi “trebuie să aibă în vedere depenalizarea insultei şi calomniei”.
Motoc invocă mai apoi jurisprudenţa CEDO, prin rolul de “câine de pază” care revine presei aşa cum a fost consacrat, în 1996, în  speţa “Cumpănă şi Mazăre contra României”. Alte două cauze sunt invocate în sprijinul ideii că există şi limitări ale dreptului de exprimare, cum ar fi “veridicitatea informaţiei, severitatea sancţiunii, modul în care informaţia contribuie la o dezbatere de interes public, şi nu la discuţii care să vizeze elementul senzaţional, fără niciun fel de utilitate”.
Judecătoarea Motoc preia un fragment în care raportul Comisiei Europene aminteşte de “numeroase exemple de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar“, de ineficacitatea CNA, dar şi de obligaţia României de a transpune în legislaţie observaţiile cuprinse în Raportul Comisiei Europene. Cu toate acestea, crede că reincriminarea penală a insultei şi calomnieinu este o soluţie pentru presiunile pe care mass-media le exercită asupra sistemului judiciar“.
Maia Constantin
FOTO/realitatea.net