Iohannis, în deschiderea Reuniunii Liderilor de la München: „Unitatea noastră transatlantică a oferit o surpriză strategică Rusiei”

„România este onorată să găzduiască această ediţie a Reuniunii Liderilor de la München, primul eveniment de acest gen organizat în Europa de Sud-Est. Prezenţa dumneavoastră la Bucureşti evidenţiază rolul cheie al României, ca promotor activ al securităţii şi stabilităţii, la intersecţia a două zone de importanţă strategică pentru securitatea europeană, euro-atlantică şi globală: regiunea extinsă a Mării Negre şi Balcanii de Vest”, a spus preşedintele în discurs.

 

Klaus Iohannis a arătat că „războiul iraţional declanşat de Rusia la 24 februarie nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci un atac frontal împotriva valorilor şi principiilor noastre fundamentale, care susţin arhitectura de securitate euro-atlantică”. 

 

„Ne confruntăm acum cu un test istoric al forţei noastre colective, al hotărârii şi al valorilor noastre democratice. La nouă luni de la începutul conflictului din Ucraina, unele lecţii au devenit evidente. Două rezultate particulare sunt deja foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieşit mai puternic din această criză. În al doilea rând, regiunea Mării Negre şi-a demonstrat importanţa strategică pentru securitatea euro-atlantică şi stabilitatea globală”, a arătat şeful statului. 

 

Klaus Iohannis a menţionat că „într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a oferit o surpriză strategică Rusiei”.

 

„Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică şi mai robustă din această criză. Suntem mai uniţi şi mai determinaţi să ne protejăm valorile noastre fundamentale: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege prietenii şi aliaţii. Unitatea înseamnă, de asemenea, solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, în mod coordonat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. 

 

El a menţionat că „toţi partenerii ar trebui să continue să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea şi democraţia, atâta timp cât este nevoie”.

 

„România, în calitate de stat membru NATO şi UE cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, a fost în prima linie a răspunsului la această criză multidimensională provocată de agresiunea Rusiei: gestionarea fluxului de peste 2,9 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, asigurarea livrării de asistenţă umanitară substanţială din partea României şi a altor ţări şi facilitarea tranzitului de cereale şi alte produse agricole ucrainene pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România. Aceste eforturi de sprijin ar trebui să rămână prioritare pe agenda transatlantică”, a spus preşedintele.

 

Klaus Iohannis s-a referit şi la cea de-a doua lecţie învăţată: „Summitul istoric al NATO de la Madrid a fost un punct de cotitură pentru o descurajare şi o apărare mai puternică şi mai coerentă pe flancul estic al NATO. Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca o regiune de importanţă strategică pentru Alianţă, aşa cum noi, în România, am susţinut de mult timp”, a spus el. 

 

Potrivit preşedintelui, „un răspuns adecvat la provocările cu care ne confruntăm cu toţii trebuie să fie construit în jurul obiectivului de creştere a rezilienţei Aliaţilor, a statelor membre UE, dar şi a partenerilor noştri vulnerabili, în special în regiunea Mării Negre”.

 

„Mă bucur să constat că formate de cooperare regională precum Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor trei mări şi-au adus contribuţia substanţială în acest sens.  Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de aliaţii şi prietenii noştri care şi-au dovedit unitatea şi solidaritatea, asigurând cea mai substanţială prezenţă militară aliată de până acum în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic.  Regiunea Mării Negre a fost mult timp principala ţintă a comportamentului agresiv al Rusiei şi a sondării angajamentului nostru faţă de securitatea şi stabilitatea regională.  Am văzut acest lucru odată cu războiul din Ucraina. În plus, ţări precum Republica Moldova şi Georgia sunt cele mai vulnerabile la consecinţele acestui război.  Trebuie să dezvoltăm politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia”, a spus preşedinteke Iohannis. 

 

Klaus Iohannis a afirmat că „sprijinul nostru ar trebui să asigure că aceste ţări devin autosuficiente şi capabile să facă faţă provocărilor hibride”. 

 

„Ca parte a deciziilor îndrăzneţe de sprijinire a partenerilor noştri, Ucrainei şi Republicii Moldova li s-a acordat statutul de candidat la Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva europeană a Georgiei a fost recunoscută. România a fost, în mod tradiţional, unul dintre cei mai mari susţinători ai legăturilor mai strânse dintre Uniunea Europeană şi aceste ţări.  De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova, am lansat, alături de Germania şi Franţa, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a mobiliza asistenţa financiară din partea comunităţii internaţionale şi pentru a susţine reformele necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, România îi asigură între 80% şi 90% din necesarul de energie electrică”, a precizat şeful statului.

 

Iohannis a mai spus că „trebuie să luăm în considerare beneficiul cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea şi complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relaţiei transatlantice la realităţile, provocările şi oportunităţile actuale”. 

 

„Ca o condiţie prealabilă, trebuie să garantăm securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre în ansamblu. Urez reuniunii liderilor de la München o dezbatere de succes, care sunt sigur că va oferi o hrană valoroasă pentru reflecţie pentru Conferinţa de securitate de la München din 2023”, a spus preşedintele în final. 

 

R. Dan