Ioana Petrescu: Românii vor sprijinul UE, dar privesc în direcții diferite când vine vorba despre ținte și condiții

Fostul ministru al finanțelor Ioana Petrescu explică, într-un editorial postat, sâmbătă, pe blogul său, de ce este importantă o analiză serioasă în privința poziției pe care ar urma să o adopte România referitor la viitorul Uniunii Europene. Analiză ignorată până acum de liderii politici care s-au grăbit, în schimb, să prezinte opțiuni ce „par mai degrabă niște opinii personale, menite să bulverseze și mai mult populația privind viitorul nostru în UE, decât niște planuri realiste”.

“La 60 de ani de la crearea Uniunii Europene, țările membre se află în fața unor scenarii privind viitorul acestei mari puteri economice mondiale.  Zilele acesta, în cadrul Summit-ului aniversar de la Roma, liderii țărilor membre UE au o primă dezbatere pe tema adoptării unei noi direcții”, scrie Ioana Petrescu.

Fostul ministru amintește apoi de “Carta Albă” prezentată de Jean-Claude Juncker:

“Pe 1 martie 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat o Carte Albă cu cinci scenarii pentru viitorul UE, care urmează să fie discutate în detaliu la Summit-ul de Roma din acest weekend, cât și în perioada imediat următoare. Cele cinci direcții propuse sunt:

  1. Continuăm pe același drum, adică o UE la fel că până acum cu beneficiile, dar și cu problemele sale.
  1. Accent exclusiv pe piața unică, un scenariu minimalist, unde multe dintre drepturile și obligațiile noastre că membru UE ar dispărea, inclusiv dreptul la libera circulație a românilor în spațiul UE
  1. O Europă cu mai multe viteze, unde unele state intensifică dezvoltarea în anumite domenii (apărare, politică externă, etc.) fără să aștepte că celelalte țări UE să țină pasul cu ele.

    4.UE se va focusa doar pe dezvoltarea unor anumite domenii specifice, precum digitalizarea, cercetarea sau proiecte de mediu. Adică, o variantă în care își propune mai puține ținte pentru o eficiență mai mare.

  1. Mult mai mult, dar împreună, adică o uniune mult mai strânsă cu transfer de decizie mai mare către Bruxelles”.

„Până în prezent, din declarațiile oficialilor, România nu își dorește o Europă pe mai multe viteze, ci apartenența la nucleul dur al UE, în care se află țări precum Franța și Germania. Mai exact, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall a declarat imediat după prezentarea celor cinci scenarii că:  <<România nu poate susține o Uniune Europeană cu cercuri concentrice si viteze multiple care comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică si socială între statele membre, inclusiv între Zona Euro si zona non-Euro, între statele din nord si cele din sud, precum si între cele din estul si vestul Europei.>>

Înainte de a pleca la Consiliul European pe 9 martie, Președintele Iohannis prezenta poziția oficială a României: <<Noi credem într-o UE puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27 de membri. Din aceste considerente nu am fost de acord cu variante precum Europa cu două viteze sau Europa cercurilor concentrice.>>

Consilierul Președintelui pentru afaceri europene, Leonard Orban, a spus clar că preferă varianta 5, adică, mai mult, dar împreună. Comisarul european Corina Crețu pare să fie de acord cu Leonard Orban așa cum reiese dintr-o declarație făcută în nume personal, nu în numele Comisiei Europene”, mai arată Ioana Petrescu.

Potrivit acesteia, “în mod firesc, românii au așteptat poziția oficialilor după lansarea acestor scenarii privind viitorul UE”. “Însă,  aceste declarații nu trebuie sa fie pripite, ci rezultatul unor dezbateri. Mai întâi, oficialii ar trebui să întrebe ce vrem noi, românii. Ce credem despre UE, despre o Europă cu mai multe viteze, despre câtă putere trebuie transferată la Bruxelles, despre ce valori împărtășesc românii cu nemții și francezii care fac parte din nucleul dur al UE, cum vedem politica externă, amenințările principale și viitorul UE. La multe din aceste întrebări avem răspunsurile în Eurobarometru, un sondaj de opinie realizat în mod regulat de CE în toate țările  UE.

Conform ultimului Eurobarometru, realizat în octombrie 2016, putem să vedem ce ne desparte și ce avem în comun cu țările din nucleul dur al UE”, subliniază fostul ministru.

Ioana Petrescu prezintă apoi și datele Eurobarometrului, structurate pe înțelesul tuturor:

Percepții diferite despre UE

În timp ce 82% dintre români au o opinie generală total pozitivă despre UE, doar 74% dintre nemți și  62% dintre francezi împărtășesc această opinie. Eurobarometrul arată că doar 41% dintre români sunt de acord cu UE pe mai multe viteze, în comparatie cu populația din nucleul dur, unde 57% dintre nemți și francezi care agreează acest scenariu pentru viitor.

Diferențe de opinii privind transferul de putere la Bruxelles

Întrebați dacă deciziile legate de pace și democrație trebuie să aibă loc la nivel European, doar 69% dintre români au fost de acord, în timp ce 87% dintre germani și 83% dintre francezi agreează transferul unor astfel de decizii la nivelul UE.

De asemenea, mult mai puțini români decât nemți sau francezi doresc un transfer al deciziilor de la nivel național la nivel european în asigurarea de energie, migrația din afara UE, egalitate de gen, protecția mediului și combaterea terorismului.

Există și domenii în care sondajul atestă același gen de percepții în rândul populației din UE. Un procent relativ egal din populația statelor UE  dorește transferul la nivel european a deciziilor legate de crearea de investiții și locuri de muncă: 68% dintre români, 67% dintre germani și 68% dintre francezi agreează un astfel de transfer de putere.

Diferențe fundamentale în privința valorilor UE

Doar 36% dintre români cred că libertatea de opinie este o valoare fundamentală a UE, în timp ce 75% dintre nemți și 65% dintre francezi cred acest lucru. Diferențele dintre România și nucleul dur sunt uriașe și la întrebări referitoare la valori UE de tipul progres și inovare, respect pentru istorie și lecțiile sale, respect pentru natură și mediu, toleranța și deschidere față de alții și egalitate socială și solidaritate.

Percepția amenințărilor cu care se confruntă statele UE

O mare parte a nemților și francezilor consideră îngrijorător faptul că s-au constituit partide politice noi care protestează împotriva elitelor politice tradiționale. 12% mai puțini români decât nemți sunt îngrijorați în această privință.

În timp ce 60% din români cred că globalizarea amenință identitatea țării lor, doar 47% dintre nemți împărtășesc această opinie.

Politica externă și influența altor state 

În aceste domenii, sondajul relevă percepții asemănătoare. 36% dintre români cred că UE are o influență mai mare decât cea a Rusiei, față de 41% dintre nemți și 30% dintre francezi care au aceeași părere. Opiniile românilor sunt similare cu cele ale țărilor din nucleul dur și referitor la viitoarea influență a Rusiei până în anul 2030, la influența Chinei și cea a SUA. De asemenea, majoritatea românilor (79%), nemților (73%) și francezilor (65%) cred că UE este o oază de stabilitate într-o lume cu probleme.

Cu toții ne dorim standarde de viată similare în UE

Standardele de viață similare sunt sunt importante pentru viitorul Europei, conform a 57% dintre români, 51% nemți și 49%  francezi. În aceeași măsură, 69 % din populația din Germania și România consideră că proiectul UE oferă o perspectivă pentru tinerii europeni, în timp ce doar 51% dintre francezi cred acest lucru.

“Acum 60 de ani, la construcția UE, s-a pornit la drum cu o structură eterogenă. În urma politicii de lărgire a UE, diferențele au devenit din ce în ce mai mari. Cum vom aborda aceste diferențe de valori și de dorința de suveranitate în dezbaterea privind viitorul UE? E ușor să spui că nu vrei abordari diferite în cadrul UE și că vrei o Europă puternică, dar trebuie sa analizam care va fi locul nostru în UE daca nu împărtășim valorile fundamentale ale UE și nu dorim să cedam suveranitatea pentru decizii cheie. De aceea, este important să avem o dezbatere cât se poate de serioasă pe acest subiect cu populația, astfel încât românii să înțeleagă care sunt consecințele la care trebuie să se aștepte dacă adoptă un scenariu sau altul. Opțiunile României privind viitorul UE exprimate de oficiali trebuie să fie rezultatul unei analize serioase, pe care mă îndoiesc că a avut cineva timp să o facă cu adevarat în câteva zile care au trecut de când Juncker a lansat aceste scenarii în spațiul public. Opțiunile scoase din pălărie de către oficiali, bune pentru burtierele televiziunilor de știri din România, par mai degrabă niște opinii personale menite să bulverseze și mai mult populația privind viitorul nostru în UE decât niște planuri realiste”, mai arată fostul ministru.

În opinia Ioanei Petrescu, “dacă România dorește să facă parte dintr-un club elitist, numit nucleul dur al UE,  trebuie să ia în calcul faptul ca ne-am alătura astfel unor state foarte bogate care împărtășesc un anumit set de valori, deși noi nu suntem nici la același nivel de dezvoltare și nici nu împărțim aceleași valori”.

„Cred că mai realist și mai corect ar fi ca, mai întâi, România să aspire ca într-o anumită perioadă de timp să ajungă la nivelul de dezvoltare al țărilor din nucleul dur. Pentru acest lucru ar fi nevoie de un plan foarte ferm. Abia după ce am atinge această țintă am putea analiza dacă împărtășim aceleași valori și vom putea decide dacă este oportună alăturarea cu cele mai dezvoltate țări din Europa.

Dacă luăm în calcul Eurobarometrul, ne aflăm în fața unei decizii grele, în condițiile în care românii își doresc sprijinul UE, dar privesc în direcții diferite atunci când vine vorba despre ținte și condițiile impuse de Uniune”, conchide Ioana Petrescu.

foto: ioanapetrescu.ro

NICIUN COMENTARIU