vineri, 27 noiembrie 2020 - 0:00

Ioana Băsescu și Radu Pricop au dat cu subsemnatul la Parchet

Fostul șef al DGIPI anunță că dosarul său a rămas fără obiect

Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, explică, pe blogul personal, că dosarul în care a fost arestat nu mai are obiectul infracțiunii de care...

Cea mai nouă recomandare OMS, în pandemie: Minimum 150 de minute de sport pe săptămână

Toţi adulţii ar trebui să facă minimum 150 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână, pentru bunăstarea şi sănătatea mintală în timpul pandemiei...

Gabriela Szabo, plimbare de 10 km după ce a stat în carantină, diagnosticată cu Covid-19

În pandemie, sportul nu e promovat la fel de mult ca purtatul măştii sau statul în casă, în ciuda multor studii care demonstrează că...

Disputa dintre Patriarhie și Guvern continuă pe tema pelerinajului de Sfântul Andrei

Patriarhia Română înaintează o cerere oficială către Guvern și solicită ca la Pelerinajul de Sfântul Andrei să aibă acces toți credincioșii din România, cu...

Fiica președintelui a fost audiată în seara în care Elena Udrea a mers la DNA

Pricop_Ioana Basescu_ziuanews_SZ

Fiica cea mare a preşedintelui, Ioana Băsescu, a fost citată de procurori în dosarul „NANA”, pe 10 octombrie, dar fiica preşedintelui a cerut modificarea datei pentru 1 octombrie, când, seara, avea să fie audiată Elena Udrea la DNA. Ioana Băsescu a fost audiată aproape simultan cu audierea ca martor a Elenei Udrea la DNA, care a dat declarații în dosarul privind acordarea de fonduri de dezvoltare Primăriei Piatra Neamţ, conduse de Gheorghe Ştefan. Și Elena Udrea a cerut modificarea datei la care trebuia să dea declarații.

Cel mai proaspăt ginere al preşedintelui Traian Băsescu a dat de două ori declaraţii, ca inculpat, la Parchetul General. Radu Pricop este pus sub acuzare pentru uz de fals şi înşelăciune întrucât, prin cererea de chemare în judecată din dosarul Moştenirii Brătienilor, a afirmat că Eleonora Brătianu era moartă cu doi ani înainte ca decesul acesteia să se fi produs. Singurul document care susţine afirmaţia preluată apoi fără verificări de patru instanţe de judecată este un act de cesiune întocmit în faţa unui notar. Actul de cesiune a fost întocmit de avocatul Cornelia Ioana Micultelu şi autentificat, pe 21 iulie 2008, de notarul public Gabriela Chiran – foarte cunoscută argeşenilor după mai multe scandaluri privind interceptarea ilegală a telefoanelor sale şi implicarea fostului prefect de Argeş, Gogu Davidescu, în retrocedări frauduloase de păduri. Abia în octombrie 2008, moştenitorii de drept au intrat în posesie, după trei ani de la notificarea Primăriei Ştefăneşti, dar la trei luni după cesionara drepturilor către Vişoiu şi asociaţii săi.

Radu Pricop a dat ultima declaraţie chiar la începutul lunii octombrie. O nouă infracţiune planează asupra lotului de şapte persoane puse deja sub învinuire, conform unui răspuns oficial primit de Sursa Zilei: aceea de grup criminal organizat. O expertiză dispusă de procurori ar trebui să clarifice dacă dosarul Moştenirii Brătienilor rămâne în competenţa Parchetului General sau dacă ancheta trebuie să fie făcută de DIICOT. Soarta dosarului depinde doar de prejudiciu, iar cifra magică pentru infracţiunile investigate acum este de 500.000 de euro, adică jumătate din cât a plătit Vişoiu pentru drepturile litigioase asupra averii Brătienilor. Cazul Pricop-Vişoiu se regăseşte într-o listă foarte scurtă de aproximativ 50 de situaţii în care ANRP a fost obligat de instanţe să despăgubească direct cumpărătorii de drepturi litigioase, pe motiv de tergiversare a dosarului.

7 persoane puse sub acuzare

De menţionat este că, până acum, sunt incriminaţi în dosarul de la Parchetul General atât beneficiarii direcţi ai despăgubirii-record („asociaţii” Valentin Vişoiu, Gheorghe Gabriel, Barbu Florin Şerban, Radu Pricop şi Gabriel Banu), cât şi evaluatorul care a înmulţit cu 10 preţul plătit de Vişoiu pe drepturile asupra unei suprafeţe de 90,5 ha de teren pe care Consiliul Local Ştefăneşti (Argeş) a considerat că nu-l mai poate restitui. Evaluatorul a fost recomandat de un consilier din cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), din lista agreată de instituţie, adică Romcontrol SA – societate pe acţiuni condusă de soţul Andreei Paul Vass, la care deţin acţiuni şi Victor Babiuc ori fostul consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, Constantin Boştină. Romcontrol a concluzionat că statul le datorează proaspeţilor despăgubiţi nu mai puţin de 44, 1 milioane de lei, de zeci ori preţul cesiunii. Adică 11 euro pentru un metru pătrat, ca să păstrăm standardele pieţei imobiliare. Cu acest preţ se vindeau, la începutul lunii septembrie 2014, parcele construibile, racordate la utilităţi, lângă Primăria Stefăneşti – Argeş.

Ginerele prezidenţial are un onorariu de succes de 720.000 de euro

Practic, după ce dosarul a trecut de evaluarea finală a CCSD, avocatul a obţinut o cotă de 7,7% din suma pe care ANRP trebuie să o plătească ca urmare a unui contract de cesiune prin care i-a plătit lui Valentin Vişoiu 50.000 de euro. Planul pentru grăbirea plăţilor a inclus obţinerea a două sentinţe (motivate de tergiversarea soluţionării dosarului aflat pentru doar câteva săptămâni pe masa ANRP) una de la Curtea de Apel Piteşti, cealaltă de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Un notar grăbit şi un avocat rapid

„Vă rog să vă mai documentaţi. A fost vorba despre o eroare materială. A fost trecut din eroare un alt nume pe un document”, a fost reacţia avocatului Radu Pricop atunci când a fost contactat de Sursa Zilei. Avocatul susţine că terenul pentru care trebuia să fie şi el despăguit nu fusese notificat de Eleonora Brătianu. Sursa Zilei a stat însă de vorbă cu avocatul Ion Tufeanu, care susţine că a notificat, la solicitarea Eleonorei Brătianu, în 2005, Primăria Ştefăneşti. O cerere similară a fost făcută de alţi 5 moştenitori, reprezentaţi de Alexandru Missirliu. Tufeanu susţine că a spus aceleaşi lucruri şi la Parchetul General, când a fost audiat, ba chiar că s-ar fi întâlnit, în 2006, în sediul primăriei cu mandatarul Alexandru Missirliu, cel care a încheiat cesiunea în favoarea lui Valentin Vişoiu, pe 21 iulie 2008. Actul este întocmit de avocatul Ioana Cornelia Micutelu şi autentificat de notarul public Gabriela Chiran.

Comisia Judeţeană de Fond Funciar le-a stabilit, în octombrie 2008, după trei luni şi doar celor 5 (fără Eleonora Brătianu) dreptul de proprietate pentru 90,5 de ha pe teritoriul comunei Ştefăneşti.

Cumpărătorii de drepturi litigioase nu s-au dus însă cu documentele la ANRP, ci au făcut acţiune în instanţă pentru ca în documentele de validare să apară direct numele lor, nu şi cele ale moştenitorilor vânzători.

„Erorile” menţionate de Pricop au fost preluate în lanţ de două instanţe de judecată din Argeş.

Pe 23 decembrie 2009, Judecătoria Piteşti le-a recunoscut celor patru calitatea de persoane îndreptăţite la restituirea terenului de 90,5 hectare, judecătorul preluând întocmai sintagma din cerere de chemare în judecată: „Brătianu Eleonora, în prezent decedată”. Aceeaşi menţiune se regăseşte apoi şi în hotărârea tranşată rapid de Tribunalul Arges (pe 19 mai 2010), prin care s-a respins recursul Primăriei Ştefăneşti. Eleonora Brătianu a murit pe 12 mai 2011. În ciuda vitezei de soluționare (termene rapide, motivări în timp record pentru dosare civile), Vişoiu&Co n-au mai prins „trenul” cu acţiuni la Fondul Proprietatea, spun surse avizate din ANRP.

Radu Pricop – avocatul procedurilor fulger

Dosarul Vişoiu&Co s-a înregistrat la ANRP în aprilie 2011, iar până în iulie 2011 un consilier din Comisia Centrală pentru Despăgubiri alocase deja dosarul evaluatorului Romcontrol SA (aflat pe lista evaluatorilor instituţiei) care şi preda raportul de evaluare la suma fabuloasă de 10.5 milioane de euro.

Surse avizate din conducerea ANRP au precizat pentru Sursa Zilei că la momentul finalizării actelor pe moştenirea Brătienilor, Guvernul Boc blocase deja „cash-flow-ul ” instituţiei. Comisia Centrală pentru Despăgubiri nu s-ar fi întrunit deloc în ultimele 9 luni din 2011, motivând o permanentă lipsă de cvorum. În realitate, spun surse oficiale din ANRP, acţiunile pe care statul le mai avea la Fondul Proprietatea erau pe terminate, iar plăţi se mai făceau doar pentru sume de până la 500.000 de lei. Astfel că Pricop nu a mai aşteptat soluţionarea dosarului la ANRP şi s-a adresat Curţii de Apel Piteşti, motivând tergiversarea. Culmea e că, în octombrie 2014, ANRP încă soluționa dosare pendinte din 2005. Decizia din 22 februarie 2012 a Curţii de Apel Piteşti a rămas definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe 28 noiembrie 2012. De altfel, instanţa supremă figurează ca decident în 91 de acţiuni care au ca obiect acţiuni contra Comisiei Centrale pentru Despăgubiri, situaţie în afara procedurilor legale de despăgubire.

Turcia: Încă 337 de sentințe pe viață pentru puciul din 2016. Peste 4.500 de condamnați până acum

Un tribunal turc a condamnat joi 337 de persoane, printre care ofiţeri şi piloţi, la închisoare pe viaţă, la finalul principalului proces asupra tentativei...

Patriarhia reacționează după interzicerea pelerinajelor de Sfântul Andrei

Patriarhia Română reacționează după ce solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei a fost respinsă, susținând că Secretariatul de Stat pentru...

Sfatul lui Orban către ÎPS Teodosie, după interzicerea pelerinajelor de Sfântul Andrei

Premierul Ludovic Orban i-a transmis un mesaj ferm ÎPS Teodosie, după ce arhiepiscopul Tomisului îi scrisese că nu va îngădui ca dreptul de a-l...

Topul celor mai sigure țări în vremea pandemiei COVID. Pe ce loc se află România

În timp ce state puternic dezvoltate sunt copleșite de explozia de cazuri COVID, obligându-le la restricții drastice și carantină, alte țări, inclusiv națiunile în...

Rețea de permise auto false. Cu cât se vinde un document. 1 milion de euro descoperit la percheziții

O rețea de falsificatori de permise auto a fost descoperită de polițiști și procurori, având ramificații în mai multe județe ale României. Autoritățile judiciare au...