-3.6 C
București
luni, 24 ianuarie 2022 - 10:21
No menu items!

Inovația în Neurologie, cel mai bun aliat al medicilor specialiști

spot_img
  • Marilena Nedelcu

Terapiile inovatoare aduc îmbunătățiri substanțiale calității vieții pacienților cu afecțiuni neurologice, spun medicii specialiști. Dar întotdeauna este loc de mai bine. Este necesară o mai bună finanțare a programelor de sănătate din partea statului și de mai mulți specialiști în neurologie.

Într-un interviu acordat Sursa Zilei.ro, conf. dr. Cristina Tiu, președintele Societății de Neurologie din România, spune că accesul pacienților la tratamente inovatoare s-a ameliorat în ultima perioadă, însă, se păstrează încă un decalaj  de  aproximativ 2 ani de la momentul la care o terapie inovatoare este aprobată în UE până când devine  disponibilă și în România.

Însă, “dacă un medicament care la vremea lui, să zicem în 2011, când a apărut a fost până la urmă imposibil să fie accesibil pentru pacienții români și a pătruns în farmacopeea noastră abia după 10 ani, 9 ani, da, pentru ultimele cuceriri ale științei în privința tratamentului bolilor demielinizante, a sclerozei multiple, în speță, intervalul ăsta a fost mult mai scurt. Adică, din momentul când s-au aprobat în UE, să zic, a durat 1 an, 2 ani, cam despre astfel de intervale vorbim. Iată, un medicament aprobat la începutul acestui an în America, va fi disponibil și în România anul viitor, undeva probabil în martie – iunie. Deci, asta s-a ameliorat”, a explicat conf.dr. Cristina Tiu.

Medicul Tiu mai spune că statul ar putea să finanțeze mai bine și activitatea de cercetare științifică, pentru aducerea a cât mai multor inovații în țara noastră.

“Cercetarea științifică ar putea să beneficieze de mai multă investiție din partea statului, în ceea ce privește încurajarea tinerilor cercetători români, dar avem și aici potențial pentru a aduce inovații, chiar noi, în România. Ca să le utilizăm pe cele din afară, și aici avem nevoie de oameni bine pregătiți. Sunt cadru didactic, așa încât, eu cred în oamenii tineri și cred în faptul că merită să investești în educație. Eu văd viitorul pe mâini bune. Sunt mulți copii încă tineri, care au pasiune pentru meseria asta, care sunt mult mai inserați decât eram noi la vârsta lor, în mediul internațional, încât, aș zice că viitorul sună destul de bine”, a mai subliniat medicul neurolog Cristina Tiu.

În același interviu, conf. dr. Corneliu Florin Buicu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, susține și el, din partea autorităților publice, că dezvoltarea rețelei de centre de excelență, necesitatea de a construi în infrastructura medicală locală, pentru a ajuta pacienții să nu se mai deplaseze sute de kilometri pentru un consult de specialitate sunt măsuri menite să ajute medicii și pacienții din România.

“Specialistul din centrul de excelență să aibă același limbaj cu persoana care se ocupă efectiv de îngrijirea din centrul local, dacă, de exemplu, am nevoie să-i fac un PET CT, o rezonanță magnetică sau un CT și trebuie să mut bolnavul, nu știu, să-l mut dintr-un judet într- altul, nu am rezolvat nimic. Ideea e de a construi infrastructura necesară la nivel local, chiar dacă profesioniștii, rari cum sunt, pot coordona aceste centre în cadrul unei rețele pentru îngrijirea bolnavilor. Am făcut lucrul ăsta pe infarct, acum ar urma componenta de retea de AVC, exact pe modelul dezvoltat pe componenta de infarct“, a declarat Corneliu Buicu pentru Sursa Zilei.

El a susținut, de asemenea, digitalizarea sistemelor medicale, pentru că tehnologia digitală ajută medicii să aibă mai mult timp pentru pacienți, nu pentru birocrația necesară întocmirii unor acte.

Digitalizarea ar trebui și e necesar să pornească de multe ori, nu numai pe componenta medicală. Digitalizarea trebuie să pornească inclusiv de la a  compatibiliza bazele de date si de a putea urmări o persoană, să zicem, în momentul în care și-a plătit taxele, dau un  exemplu, că si-a plătit inclusiv contributiile la asigurări. Mergem pe următorul nivel: avem, de exemplu, centre medicale diferite, în care pacientul are nevoie, pe o parte de tratament, dar poate că are dreptul și are nevoie inclusiv de second opinion. În momentul în care multe din componentele de diagnostic, respectiv terapeutic, dacă vorbim de nu știu, începând de la banalul bilet de ieșire din spital, filmul de CT, de RMN șamd, ele să existe într-o componentă digitală, astfel încât să poată fi utilizate de pacient, respectiv, de un alt profesionist, să poată intra undeva  și să vizulizeze analizele de care pacientul  avut nevoie.

O altă componentă importantă – și este deja folosită componenta aceasta – este la nivelul farmaciilor, pentru că, acum, reteta este prescrisă de medic și o farmacie intră în sistem și poate downloada automat reteta, astfel încât pe această componentă, lucrurile sau pașii au fost cumva făcuți. Sunt mulți pași care au fost făcuți, dar avem imens de mulți pași de făcut în continuare. Aici, trebuie să subliniez că, de multe ori, rezistența la digitalizare aparține sistemului. Pentru că, repet, avem niște oameni care s-au obișnuit să lucreze într-un anume fel și greu reușim să-i convingem că este necesar să lucreze si altcumva. Și de obicei, acestea au fost piedicile tot din partea sistemului. Acestea sunte cele mai mari”, a mai spus reprezentantul comisiei de specialitate din Camera Deputaților.