miercuri, 2 decembrie 2020 - 2:22

Îngheţarea banilor europeni aruncă în colaps economia

Un totem metalic, urmărit din deșertul Utah/SUA, până la Bâtca Doamnei/Neamț de vânătorii de mistere

Fotografia unei structuri metalice misterioase apărută la sfârşitul lui noiembrie la Bâtca Doamnei/Piatra-Neamţ, în apropiere de cetatea dacică Petrodava, face înconjurul presei anglo-saxone, după...

Decizie istorică în UK: Curtea Supremă pune capăt practicilor de schimbare a sexului la copii sub 16 ani

Este puțin probabil ca un copil cu vârsta sub 16 ani care ia în considerare realocarea sexului să fie suficient de matur pentru a...

Mamă suedeză traumatizată de pierderea unui copil, îl ține pe al doilea 30 de ani închis în casă

Un bărbat în vârstă de 41 de ani a fost găsit închis într-un apartament dintr-un oraș apropiat capitalei Stockholm, după ce mama sa în...

Atac mortal cu mașină, într-o zonă pietonală din Trier/Germania

”Mai multe persoane” au fost ucise , iar alte 15 au fost rănite, marţi, de o maşină, într-o zonă pietonală din oraşul german Trier...

Conferinţă anuală cu scântei astăzi la Bucureşti pe marginea Programului Operaţional de Creştere a Competitivităţii Economice. Programul a fost suspendat de Comisia Europeană (CE) pe 25 octombrie  în urma mai multor deficienţe în sistemul românesc de management şi control constatate de OLAF, organismul european pentru prevenirea fraudelor din bani europeni.

Deşi tema conferinţei era legată de combaterea fraudelor şi de lecţiile pe care le-a învăţat România pe margiea acestui subiect, Maria Magdalena Baciu, director DLAF (instituţia românească pentru prevenirea fraudelor cu bani europeni) nu a putut da niciun exemplu de fraudă pentru care acest program a fost oprit de CE sau de firme care au fraudat. Ea i-a invitat pe jurnalişti să consulte site-ul DNA pentru mai multe amănunte.”Avem constrângeri legale, nu vă putem da aceste informaţii”, a explicat directorul DLAF, pentru Sursa zilei.

Momentul este delicat: acum câteva zile, procurorii DIICOT începeau audierea a mai bine de o sută de oameni, bancheri, oameni de afaceri și oficiali, inclusiv a lui Aurel Șaramet, preşedinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţie care acordă garanţii de stat pentru accesarea creditelor. Or nemulțumiții tocmai către finanțarea și atribuirea microcreditelor arată spunând că este făcută pe preferințe și prieteșuguri și nu pe valoarea programelor.

Reţeta fraudei ar fi următoarea: cineva înfiinţa o firmă, un IMM. Solicita unei bănci un credit care să fie garantat de stat. Banca cerea garanţia de la Fondul de Garantare a Creditelor, autoritate din Ministerul Economiei, condusă de Şaramet.
Anchetatorii spun că Şaramet „analiza“ dosarul chiar dacă știa că nu este în regulă, apoi trimitea băncii OK-ul. Totul cu banii pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Cel care a trebuit să facă faţă nervozităţii beneficiarilor de proiecte exasperaţi de suspendarea finanţării a fost secretarul de stat în Ministerul Economiei, Adrian Ciocănea, numit doar de o zi în această funcţie.

Participanţii nu au mai avut răbdare să se deruleze ordinea de zi prestabilită şi au cerut oficialilor explicaţii despre situaţia programului.

Oamenii s-au plâns că şi-au ipotecat casele şi bunurile pentru a plăti creditele către bănci, în condiţiile în care banii care trebuiau să vină de la stat au încetat să mai vină. Ei au spus că nu au nicio comunicare cu autoritatea de management care pare incapabilă să gestioneze problema. “Există un telefon la care nimeni nu răspunde şi chiar dacă răspunde cineva afli că funcţionarul respectiv nu-ţi poate da informaţiile de care ai tu nevoie. Iar la e-mailuri tot aşa”, a spus unul dintre participanţi.  “Am 150 de oameni angajaţi şi am un proiect în desfăşurare din 2009. Confecţionez saci de rafie.Sunt plin de datorii către bănci, vă spun sincer că nu mai rezist. Spuneţi-ne ce aveţi de gând ca să ştim ce să facem”, a cerut un alt participant.

6%, rată de absorbţie a banilor

Adrian Ciocănea a făcut o evaluare a stadiului acestui program care are o rată de absorbţie de doar 6%. “Noi am plecat la drum cu un handicap istoric, pentru că am aderat mai târziu decât celelalte state din estul Europei, când regulile s-au schimbat.Adică noi am primit prefinanţare de 2%, în timp ce alte state au primit 12%. Acest lucru nu a ţinut de noi”, a explicat Ciocănea.

El a spus că a fost o greșeală  să refuze întocmirea unor programe bune şi tot o greșeală a fost și faptul că au acceptat ca obiectivele din program să se transforme în eligibilităţi, adică ai ales doar cheltuielile decontate de Uniunea Europeană și pe acelea ți le-ai trecut în caietul de sarcini. Rezultatul? Eficiență zero, proiecte proaste, nule ca valoare. O altă greşeală s-a înregistrat la nivelul managementului care a fost reglementat şi suprareglementat. Efectul a fost crearea unei birocraţii infernale suprapusă peste o lipsă de unitate la nivelul procedurilor în interiorul aceleiaşi autorităţi care gestionează fonsuri europene-

Potrivit lui Ciocănea, miza programului post-CCE (creştere a competitivităţii economice) era acela de a creşte numărul locurilor de muncă, iar acest lucru nu s-a întâmplat sau s-a întâmplat în mică măsură.

“Situaţia este dificilă, dar nu ireparabilă”, a declarat secretarul de stat care a spus că, la nivelul ministerului pe care îl reprezintă, vor fi luate trei tipuri de măsuri în perioada imediat următoare. “Este vorba despre o transparenţă maximă a programului, o restructurare a autorităţii de management astfel încât aceasta să răspundă cerinţelor Comisiei Europene şi o pregătire a solicitării către Ministerul Finanţelor de a relua plăţile”, a explicat Ciocănea.

El a adăugat că în această lună este aşteptată o scrisoare de la Comisia Europeană în care ni se va spune ce se aşteaptă de la noi. Această scrisoare va intra în discuţia consiliului comisarilor după care ni se va da un timp oarecare pentru remedierea situaţiei. “Vom încerca să reparăm lucrurile cât putem”, a dat asigurări secretarul de stat.

Unde sunt probleme

Ciocănea a mai spus că, din informaţiile pe care le are, probleme sunt în zona achiziţiilor publice, a felului în care se fac acestea, a caietelor de sarcini cu dedicaţie şi a conflictelor de interese. “Aceste conflicte de interese au făcut ca autorităţile de management să între în zona de neîncredere, atât la nivelul CE care are suspiciuni în privinţa funcţionării normale a sistemului care utilizează bani comunitari, cât şi din partea beneficiarilor proiectelor ” spune oficialul român.

Ciocănea a afirmat că a găsit în structurile care se ocupă de gestionarea banilor europeni posturi de directori care s-au autosuspendat de ani de zile, posturile rămânând blocate. Aceşti directori fie activează în consultanţă, fie sunt plecaţi la burse de studii.Secretarul de stat ca exemplu de conflict de interese întâlnit acela în care firma de consultanţă a proiectului avea cangajat o persoană agreată de minister care constata bonitatea proiectului.

Potrivit unui raport neoficial al Oficiului European de Luptă Antifraudă – OLAF, în perioada 2007-2009, cele mai frecvente fraude s-au înregistrat la decontarea unor cheltuieli neeligibile, la încălcarea normelor privind achiziţiile publice şi la falsificarea documentelor. (Dana Şerb)

După ce și-a pus în cap credincioșii care au vrut să participe la pelerinaje, Guvernul se ceartă acum cu Federația Română de Fotbal

Guvernul lui Ludovic Orban a fost criticat, în ultimele zile, de credincioșii care au vrut să participe în număr mare la pelerinajul de Sf....

Ceremonie scurtă la Arcul de Triumf, de Ziua națională a României. Președintele Iohannis a avut o singură grijă – votul din 6 decembrie

Sărbătorile publice au fost anulate anul acesta, de Ziua Națională a României. Nu au mai avut loc petreceri, nu s-au mai împărțit sarmale și...

Scandal la Buzău. Candidatul partidului fondat de „Petrov”, acuzat de blaturi și combinații politice

Dezvăluiri de senzație și scandaluri au apărut în aceste zile în viața politică buzoiană, protagoniști fiind politicieni cu state vechi, mai ales cu palmares...

Statistici alarmante în Japonia: mai multe victime cauzate de sinucideri într-o singură lună, decât toate decesele Covid. Femeile și copiii, cele mai expuse

Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe...

UK: Pandemia scoate la suprafață rețelele de exploatare sexuală a româncelor. 90% dintre ele au fost recrutate de iubiți

Traficanții sexuali pot obține profituri de peste 1 milion de lire sterline pe an de pe urma unui bordel, iar restricțiile Covid le-au ușurat...