6.1 C
București
miercuri, 1 decembrie 2021 - 21:15
No menu items!

Industria constructoare de mașini cere lansarea unui ”brand economic de țară”

spot_img

Industria constructoare de mașini cere lansarea unui ”brand economic de țară”

Reprezentanţii industriei constructoare de maşini, utilaje şi echipamente cer Guvernului formarea unui brand economic de țară, care să consolideze imaginea României în lume, precum şi scutirea de la plata impozitului a profitului reinvestit în vederea creşterii competitivităţii.

Acestea au fost principalele concluzii ale consultărilor din acest an de la sediul Ministerului Economiei, în vederea elaborării Documentului de Politică Industrială din Strategia de Reindustrializare a României.

O altă propunere a fost înfiinţarea unei companii publice, după modelul agenţiei de inovare braziliene FINEP, care să coordoneze, printre altele, firmele de consultanţă şi proiectare industrială din ţară.

O astfel de soluție ar presupune ca toate proiectele de investiţii în bunuri de capital, pentru retehnologizare şi modernizare în industrie, energie, infrastructură sau agricultură să fie realizate de către firme naţionale cu consultanţi şi proiectanţi autohtoni.

”Totodată , această companie publică ar putea finanţa studii şi cercetări referitoare la fezabilitatea investiţiilor în anumite domenii de interes naţional strategic, dezvoltarea unor sectoare industriale emergente de înaltă tehnologie  etc.”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

Alte propuneri ale reprezentanților industriei:

  • Înfiinţarea în cadrul Ministerului Economiei a unei structuri care să elaboreze împreună cu agenţii economici o strategie naţională de dezvoltare a industriei pe termen mediu si lung, pe ramuri de activitate, strategie care sa includă sectoarele extractiv, energetic, metalurgic, chimie şi petrochimie, industria de maşini şi utilaje complexe, industria auto şi echipamente pentru transport, industria navală.
  • Acordarea de subvenţii fermierilor în vederea achiziţionării de utilaje şi echipamente de specialitate.
  • Finanţarea sectorului rural de către sistemul bancar, prin implicarea şi garanţia statului.
  • Înființarea și susținerea parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri.
  • Revizuirea politicii fiscale în avantajul agentilor economici a căror producție este mai mult decat 50% destinată exportului.
  • Reducerea numărului documentelor de impunere fiscală, de contribuții, taxe și impozite, precum și simplificarea fiscalității și a procedurilor de plăți, concomitent cu eliminarea tuturor excepțiilor.

Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente genereaza în UE cea mai mare valoare adăugată dintre industriile prelucrătoare – 10.9% din valoarea adăugată a industriilor prelucrătoare, 2,9% din valoarea adăugată a sectorului nefinanciar.

Germania realizează 40,6% din valoarea adăugată a acestei diviziuni și cel mai mare grad de specializare.

În România, lucrează 1,81% dintre angajații acestei ramuri industriale din UE, însă ei realizează doar 0,3% din valoarea adăugată.

Productivitatea muncii (valoare adăugată/angajat) este penultima din UE, de doar 22,65% din valoarea medie. Productivitatea muncii ajustată cu costurile salariale se situează, însă, la 135,43% față de media UE.

Conform unui studiu publicat de Comisia Europeană, dintre țările UE, România are în acest domeniu cel mai mare potențial de creștere/export neexploatat, respectiv 18,6%.

Ponderea acestei industrii la PIB-ul României este de 2,5 %, cu 51.000 salariaţi, 950 de microîntreprinderi, 250 de IMM-uri și 70 de întreprinderi mari. În 2011, această industrie a înregistrat exporturi de 3,38 miliarde de euro.

În cadrul acestui sector se fabrică motoare, turbine, pompe, compresoare, supape şi organe mecanice de transmisie, cuptoare industriale, arzătoare, echipamente de ridicat şi manipulat, echipamente de ventilare şi condiţionare a aerului, maşini de cântărit, maşini de ambalat, echipamente pentru purificarea mediului, maşini agricole, maşini unelte, maşini cu destinaţie industrială specifică în metalurgie, construcții sau minerit, aparate de uz casnic.

În consultările pentru elaborarea Documentului de Politică Industrială, şi-au exprimat punctele de vedere peste 400 de entităţi industriale și asociaţiilor profesionale şi patronale din 24 de mari industrii.

Vlad Bârleanu