Indicele Robor s-a înjumătățit în 2013, dar băncile nu au prea mișcat dobânzile la creditele noi

depozite

Indicele Robor – respectiv rata dobânzii plătite la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci și cel care reprezintă baza în calcularea ratei dobânzii la creditele oferite de instituțiile de credit clienților lor – a scăzut cu peste 50% pe parcursul anului 2013, dar instituțiile de credit nu au ajustat uniform și costurile la împrumuturile acordate.

Astfel, în perioada ianuarie – octombrie 2013, în timp ce Robor la 6 luni s-a redus cu 41%, dobânzile la creditele noi au scăzut cu doar 22%. Iar asta în condițiile în care, pe parcursul anului, instituțiile de credit au avut perioade în care chiar au mărit costul creditelor. O ajustare mai apropiată de dobânzile de pe piața interbancară s-a produs la creditele în derulare, cu dobânzi variabile.

În luna ianuarie a acestui an, BNR decidea mai mult decât dublarea volumului de lichidități acordate băncilor, săptămânal (licitațiile repo), de la 4 la 9 miliarde de lei. Drept urmare, în aceeași lună, rata medie a dobânzii la depozitele interbancare s-a redus cu 0,41 puncte procentuale, până la 5,32%.

Şi cotaţiile Robor la 3, 6 și 12 luni au înregistrat o ajustare descendentă – neuniformă însă –, tendinţa fiind relativ mai pronunţată pe segmentul maturităților mai lungi. Astfel, ratele medii ROBOR6M ( 6 luni) și ROBOR12M (12 luni) au coborât cu 0,16 și respectiv 0,18 puncte procentuale (până la 6,14 și 6,16%), în timp ce valorile medii ale ratelor 1M (o lună) şi 3M (3 luni) au consemnat ajustări de dimensiuni mai reduse (ajungând la 5,97, respectiv 5,96%).

La finalul lunii ianuarie, ratele medii ale dobânzilor practicate de instituțiile de credit la depozitele noi la termen și la creditele noi au avut o evoluție divergentă din perspectiva celor două categorii principale de clientelă.

Astfel, rata medie a dobânzii aferentă depozitelor noi la termen a scăzut ușor pe segmentul populației (până la 5,61%), dar s-a majorat pe cel al societăților nefinanciare (cu 0,10 puncte procentuale, până la 5,25%). În același timp, rata medie a dobânzii la creditele noi s-a diminuat pe sectorul populaţiei (-0,18 puncte procentuale, până la 12,25%), în principal ca urmare a evoluţiei consemnate la nivelul împrumuturilor noi pentru consum, dar a crescut pe cel al companiilor (cu 0,20 puncte procentuale, până la 9,99%).

În februarie, BNR majora și mai mult volumul lichidităților puse săptămânal la dispoziția băncilor, de la 9 la 11 miliarde de lei. În consecinţă, valorile medii ale cotaţiilor Robor de peste trei luni, inclusiv, s-au diminuat cu 0,1 până la 0,15 puncte procentuale, atingând nivelul de 5,85% (ROBOR3M), respectiv de 6,01% (ROBOR6M şi ROBOR12M).

În sens contrar, băncile au majorat rata dobânzii la creditele noi acordate populației, cu 0,39% (până la 12,64%), în timp ce ratele medii ale dobânzilor la depozitele noi la termen s-au redus atât pe segmentul populației (cu 0,08%, până la 5,53%), cât și pe cel al companiilor ( cu 0,21%, până la 5,04%).

În martie, banca centrală decidea să reia procedura de derulare a operaţiunilor repo săptămânale prin licitaţie, fără plafon, şi cu acceptare integrală a ofertelor băncilor. Ca urmare, mediile lunare ale cotaţiilor ROBOR s-au redus și mai mult, cu 0,5 puncte procentuale în cazul scadenţei de 3 luni (până la 5,35%) şi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale în cazul maturităţilor de 6 şi 12 luni (până la 5,62 şi respectiv 5,64%).

Refl ectând evoluţia cotaţiilor pieţei monetare interbancare, ratele medii ale dobânzilor la creditele noi şi la depozitele noi la termen au avut o evoluţie predominant descendentă, dar în continuare cu reduceri mai ample la depozite, față de unele nesemnificative la depozite.

Astfel, rata medie a dobânzii la creditele noi a coborât în luna martie cu 0,25 puncte procentuale pe segmentul societăţilor nefi nanciare (până la 9,33%), o ajustare de o amplitudine mai scăzută fiind înregistrată pe segmentul populației (-0,06 puncte procentuale, până la 12,58%). În același timp, randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a redus cu 0,31 puncte procentuale în cazul companiilor (până la 4,73%), dar s-a menținut nemodifi cat în cazul plasamentelor similare ale populației (la 5,53%).

Până în vară, media lunară a cotațiilor ROBOR 3M a coborât la 3,91 la sută (-0,61 puncte procentuale față de nivelul din luna precedentă), iar cotațiile medii pentru maturitățile de 6, respectiv 12 luni au consemnat scăderi de circa 0,5 puncte procentuale în raport cu nivelul din iulie (atingând valori de 4,25 și respectiv 4,28 la sută).

Pe 27 decembrie, Robor la trei luni era de 2,48%, la șase luni – de 3%, iar la 12 luni, de 3,20%. Ceea ce înseamnă mai mult decât o înjumătățire față de începutul acestui an. Pe de altă parte, dobânzile medii la creditele noi au coborât de la 12,25% în ianuarie, la 9,54% în octombrie, ceea ce înseamnă o ajustare de numai 22%.

Suplimentar măririi volumului de lichidități puse la dipoziția băncilor, BNR a redus dobânda de politică monetară de patru ori în acest an, astfel că banii s-au ieftinit și mai mult pe piaţa monetară. Chiar și așa, băncile au ales să reducă dobânzile la depozite și foarte puțin la credite.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atenționa bancherii, la începutul lunii octombrie, că „au depăşit măsura“ cu reducerile de dobânzi la depozite şi s-a arătat nemulţumit de nivelul dobânzilor la creditele în lei, unde spunea că „ieftinirea este insuficientă“, costul ridicat al împrumuturilor fiind nejustificat economic şi financiar.

„Eu cred că multe bănci au şi depăşit măsura. Este şi motivul principal pentru care am redus dobânda-cheie doar cu 0,25 puncte procentuale. Vom fi atenţi când dozăm măsurile, să transmitem semnalele necesare astfel încât să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite. Acolo cred că au un câmp extrem de limitat“, spunea Isărescu.

În ceea ce priveşte costul creditelor, Isărescu preciza că ieftinirea este „insuficientă“ şi a arătat că băncile nu au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile.

Cosmina Croitoru

NICIUN COMENTARIU