10.5 C
București
marți, 19 octombrie 2021 - 9:55

Începe procesul lui Călin Popescu Tăriceanu

spot_img

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis începerea procesului în care președintele Senatului, Călin Popescu Tariceanu, a fost trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Un judecător de cameră preliminară de la ÎCCJ a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în acest caz.

Instanța supremă a decis începerea procesului în care Tariceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Un judecător de Cameră Preliminară a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în acest caz. Decizia poate fi contestată de Tariceanu. Curtea Supremă a mai decis că în cazul lui Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acuzat de mărturie mincinoasă, să decline competenta la Tribunalul Braşov.

  1. Admite excepţia necompetentei după calitatea persoanei, formulată de inculpatul Marian Marius Dorin, trimis în judecata prin rechizitoriul nr.90/P/2016 din 6 iulie 2016 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art.273 alin.1 din Codul penal. în baza dispoziţiilor art.47 alin.2, art.50 alin.1 din Codul de procedura penală, cu referire la art.36 alin.1 lit. c şi art.41 alin.1 lit. a din Codul de procedura penală, declina competenţa către Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Braşov. Instanţei competente i se vor trimite : -dosarul nr.90/P/2016 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov (4 (patru) volume de urmărire penală); -cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Marian Marius Dorin; -raspunsul procurorului referitor cererilor şi excepţiilor formulate de inculpatul Marian Marius Dorin; -un exemplar de pe prezenta; Fără cale de atac. II. în baza art.346 alin.1, cu referire la art.345 alin.1 din Codul de procedura penală, respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton. în baza art.346 alin.1 din Codul de procedura penală, constata competenta şi legalitatea sesizării înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu rechizitoriul nr. 90/P/2016 din 6 iulie 2016, emis de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, privind pe inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauză privind pe inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin.1 din Cod penal şi de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art.269 alin.1 din Codul penal, cu aplicarea art.38 alin.2 din Codul penal. în baza art.346 alin.1 din Codul de procedura penală, încheierea se va comunica, de îndată, procurorului şi inculpaţilor. „Cu drept de contestaţie pentru procuror şi inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în Camera de consiliu, azi 28 noiembrie 2016”, se arătă în minuta citată de comisarul

    Înalta Curte de Casație și Justiție

Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Calin Popescu Tariceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta ingreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”.

Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta ferma regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truica, nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truica referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

În acelaşi context, Tariceanu a mai precizat, că nu a avut o relaţie apropiată cu Marius Marcovici, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu Tal Silberstein, mai spun procurorii. De asemenea, Popescu Tariceanu ar fi afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat sau introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.

Citește și: Traian Băsescu DESFIINȚEAZĂ decizia lui Iohannis: ‘NU așa se face’

În acelaşi dosar, în 28 aprilie 2016, Dorin Marian a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu angajarea lui Marius Andrei Marcovici, în calitate de consilier personal la Cancelaria primului ministru Calin Popescu Tariceanu, urmare a înţelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein, susţin procurorii. De asemenea, Dorin Marian „a afirmat în mod nereal că nu cunoştea activitatea şi atribuţiile de serviciu ale lui Marcovici Marius Andrei, în condiţiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice că „omul lui Tal”, mai precizează DNA.

”În anul 2008, Tal Silberstein a fost văzut în repetate rânduri la Guvernul României, vizitându-l pe premierul de atunci Calin Popescu Tariceanu, vizite nejustificate prin prisma activităţii premierului, cu atât mai mult cu cât contractul de consultanţă era încheiat cu partidul. Precizam ca la momentul respectiv Tal Silberstein şi asociaţii săi din grupul infracţional făceau demersuri asidue pentru a obţine, prin corupţie, bunuri revendicate de Al României Paul Philippe, iar în această activitate, pentru a-l convinge pe acesta din urmă ca grupul are influenţă reală, dar şi pentru a determina funcţionari să încalce legea la soluţionarea cererilor de retrocedare, s-a prevalat de legătură cu primul-ministru, afirmata prin prisma faptului că atât Silberstein, cât şi Marcovici lucrează ca şi consilieri ai acestuia”, notează procurorii DNA Braşov în rechizitoriu.

Andrei Tudor