ÎNALTA CURTE DĂ FOC LA LEGE. Completele de 5 au ajuns să dea soluții de trei feluri diferite, pe aceeași speță, a completelor nespecializate (Luju.ro)

Incredibil ce se întâmplă la Înalta Curte de Casație și Justiție, acolo unde anumiți judecători supremi pur și simplu dau foc la lege și sifidează deciziile obligatorii ale Curții Constituționale. Pare greu de crezut, dar s-a ajuns ca, la Completele de 5 judecători ale ÎCCJ, să se pronunțe decizii diametral opuse în spețe similare, scriu jurnaliștii de la Lumea Justiției. 

Potrivit luju.ro, în momentul de față, instanța supremă a pronunțat trei decizii diferite în dosarele aflate în faza de apel, la Completele de 5 judecători, dosare care trebuie obligatoriu trimise spre rejudecare la fond, după ce Curtea Constituțională a decis că ele au fost soluționate în prima instanța de Complete de 3 judecători constituite cu încălcarea legii, în condițiile în care acestea nu erau specializate, așa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000.

 Practic, în astfel de cazuri există judecători care:

1. refuză să se supună legii, sesizând în schimb Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

2. cu nerespectarea deciziei CCR, continuă să administreze probe, fără să soluționeze excepția nelegalei compuneri a completului de la fond și fără să dispună încetarea procesului și trimiterea spre rejudecare.

3. judecă în mod corect și trimit dosarul aflat în apel spre rejudecare, la fond;

Denegare de dreptate și discriminare

Situația este una extrem de gravă în cazul judecătorilor care refuză să respecte deciziile CCR și, în schimb, sesizează CJUE că să aștepte să li se spună dacă trebuie sau nu să aplice Constituția României. Aceșți magistrați, în opinia noastră, comit ceea ce în termeni juridici se numește “denegare de dreptate”, mai arată jurnaliștii luju.ro.

Este un principiu prevăzut în art. 4 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede următoarele:

Art. 4:

“(1)Judecătorii și procurorii sunt obligăți că, prin întreagă lor activitate, să asigure supremăția legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în față legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continuă.

(2) Procurorii și judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și că ordinea publică este protejată.

(4)Judecătorii nu pot refuză să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă”.

Este fix situația în care se află judecătorii care sesizează CJUE că să afle dacă trebuie să aplice decizia CCR, și care practic refuză să judece pe motiv că legea ar fi neclară.

De asemenea, prin pronunțarea unor decizii diametral opuse în cauze identice, este limpede că avem de-a face cu un veritabil act de discriminare. Asta întrucât unii inculpați ajung să fie trimiși la rejudecare, alții continuă să fie judecăți, iar alții așteaptă că magistrații ICCJ să primească lumina de la CJUE, chiar dacă toți inculpații se află în situații identice. Mai exact, toți sunt în faza de apel, beneficiind de decizia CCR care confirmă că la fond nu au fost judecați de un complet specializat – decizie CCR care obligă ICCJ să dispună rejudecarea cauzei.

Or, OUG 137 din 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare stabilește la art. 1 alin. (2) lit a) următoarele:

“Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:

dreptul la un tratament egal în față instanțelor judecătoreșți și a oricărui altui organ jurisdicțional”;

Nu în ultimul rând, avem de-a face chiar și cu încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului:

“Art 14 Convenția EDO

Interzicerea discriminării

Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezența Convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație”.

Judecătorii sfidează Constituția și se închină la CJUE

Haosul, practica neunitară și – mai grav – nerespectarea legii de către anumiți judecători ICCJ prin nesocotirea deciziilor obligatorii ale CCR sunt probate de ceea ce s-a întâmplat la instanța supremă luni, 21 octombrie 2019, dar și în urmă cu câteva zile. Zile în care, așa cum spuneam, Complete de 5 judecători au pronunțat decizii diferite pe spețe identice.

În acest sens, luni, 21 octombrie 2019, cu încălcarea legii și cu nerespectarea deciziilor CCR, Completul de 5 judecători ICCJ a dispus în dosarul fostului ministru al Energiei Constantin Niță (foto centru) sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, care să spună dacă judecătorii români trebuie sau nu să respecte legea și Constituția României. Pe cale de consecință, magistrații Înaltei Curți au hotărât suspendarea procesului până la primirea răspunsurilor. Decizia a fost luată în majoritate (existând cel puțîn o opinie separată în sensul respingerii sesizării CJUE) de către un Complet de 5 judecători format din:

-Simona Encean;

-Lucia Tatiana Rog;

-Rodica Aida Popa;

-Ioana Ilie;

-Alexandra Rus.

Mai multe pe www.luju.ro.

 

NICIUN COMENTARIU