Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectele de lege adoptate în Parlament, care modifică definiția abuzului în serviciu, reglementat și fără un prag valoric, și prin care interceptările realizate de serviciile secrete în doarele penale, inclusiv pentru fapte de corupție, evaziune fiscală și fraude cu fonduri europene.
Mai exact, ÎCCJ arată că nu sunt respectate deciziile CCR în cazul reglementărilor privind abuzul în serviciu și neglijența în serviciu. Judecătorii constituționali au decis că stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu este obligatorie, dar în proiectul legislativ adoptat miercurea trecută, la propunerea Ministerului Justiției, s-a renunțat la pragul valoric, deși abuzul în serviciu a fost redefinit.
ÎCCJ reclamă și prevederea din Codul de Procedură Penală care reintroduce interceptările realizate de serviciile secrete în baza unor mandate de siguranță națională, în anchetele penale. Proiectul legislativ promovat de coaliția de guvernare prevede că înregistrările realizate de serviciile secrete pot fi utilizate ca probe în dosarele penale, deși Curtea Constițională s-a pronunțat împotriva folosirii acestora.
„La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secții Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispozițiile art.146 lit.a) din Constituția României, republicată și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:
– neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
– neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală: – neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;
– neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii;
– neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11 ) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil – neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
– neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11 ) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).
După redactare, hotărârile Secțiilor Unite vor fi publicate în integralitatea lor pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.
Raluca Dan