Înainte de motivare, Camelia Bogdan, explică pe internet, din concediu, sentinţa în Dosarul „Telepatia”

Explicațiile judecătoarei pot influența instanța care va soluționa contestația în anulare la sentința din Dosarul ICA

judecator

Judecătoarea Camelia Bogdan a postat pe un site de specialitate un articol de 20 de pagini care vrea să îmbrace forma unui studiu asupra motivelor de incompatibilitate. Magistratul îşi ilustrează analiza cu procesele Dan Voiculescu şi Gheorghe Copos, înainte să-şi fi motivat încă sentinţa din dosarul ICA.

În esență, Camelia Bogdan o critică pe fosta sa șefă, preşedinta Secţiei Penale a Tribunalului Bucureşti, care a exclus-o din dosarul Gheoghe Copos în urmă cu un an, după ce a considerat că s-a antepronunţat extinzând sechestrul, după modelul aplicat în urmă cu o lună şi în procesul Dan Voiculescu.

Judecătoarea compară, prin articolul postat pe juridice.ro, dosarul ICA cu cel al lui Gheorghe Copos – Loteria, din care a fost exclusă pe motive de incompatibilitate. Preşedinta secţiei Penale a Tribunalului Bucureşti a admis, în 15 iunie 2013, o cerere de recuzare la indigo cu cea făcută de avocaţii lui Dan Voiculescu, așa că judecătoarea Camelia Bogdan a fost scoasă atunci din dosar. În dosarul ICA, completul format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea a respins recuzarea, de această dată, de pe scaun, fără să o mai trimită altui complet.

În lumina acestor principii, vom analiza, mai întâi, o soluţie din practică judiciară a Tribunalului Bucureşti[29], prin care s-a admis cererea de recuzare a judecătorului care a pus în discuţie necesitatea luării măsurii sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale şi care, la solicitarea preşedintelui de complet a expus, motivele care justifică luarea măsurii, urmând ca utilitatea instituirii măsurilor asigurătorii în vederea confiscării speciale, care se impunea obligatoriu analizei instanţei potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2004, să fie decisă în complet de divergenţă[30]. S-a motivat recuzarea cu argumentul că există cazul de incompatibilitate prev. de art. 47 alin. 2) C. pr. pen., deoarece doamna judecător a făcut unele afirmaţii din care a rezultat punctul său de vedere cel puţin cu privire la anumite elemente esenţiale de care depinde soluţia ce se va pronunţa în cauză sub aspectul laturii penale şi civile. În accepţia completului care a soluţionat recuzarea, judecătorul care a pus în discuţia părţilor şi a reprezentantului Ministerului Public utilitatea analizei instituirii unui sechestru în vederea confiscării speciale deja s-a exprimat în sensul confiscării unor bunuri: or, măsura de siguranţă a confiscării nu poate fi luată decât prin hotărârea prin care instanţa se dezînvesteşte, nicidecum anterior, respectiv, în cazul de faţă, doar prin decizia prin care vor fi soluţionate apelurile formulate, şi numai în ipoteza reţinerii săvârşirii unor fapte prevăzute de legea penală, aspect pe care apelanţii-inculpaţi îl contestă, în mod constant aceştia susţinând caracterul licit al activităţilor pe care le-au desfăşurat, sau chiar inexistenţa faptelor imputate (este vorba despre faptele de ascundere a sursei impozabile).

www.juridice.ro

Judecătoarea îşi justifică cu decizii CEDO imparţialitatea de care ar fi dat dovadă condamnând un infractor primar la maximum de pedeapsă, după ce a extins sechestrul instituit de procuror la urmărirea penală şi asupra sediului televiziunii Antena 3. Un gest similar a fost sancţionat în 2013 prin excluderea Cameliei Bogdan din procesul Gheoghe Copos, completul care i-a admis recuzarea considerând că, prin măsura dispusă, magistratul s-a antepronunţat.

În același articol, Camelia Bogdan explică de ce a extins sechestrul pe imobilele și averea lui Dan Voiculescu.

Într-o cauză având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de spălare a banilor provenind din infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 656/2002 şi art. 10 din Legea nr. 78/2000 instituirea unor măsuri asigurătorii cu privire la imobilul compus din suprafaţa de teren de 36676,79 m2, identificată la fila 158 vol. 2 dup, şi a construcţiilor aferente cu destinaţia sediu societate, aflate în Bucureşti, sector 1, str. Gârlei nr. 1, precum şi a unui număr de 5634 acţiuni la Grupul I. V. şi compania G. S. A., în valoare totală de 2.535.300 lei, respectiv 39,125% din capitalul social al acestei societăţi, a unui număr de 9.974.861 acţiuni la C. de C. A. I. S.A., în valoare totală de 2.984.358,3 lei, respectiv 46,204775% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul V. D. numitei V. C. R., precum şi a unui număr de 5382 acţiuni la G. I. V. şi c. G. S. A., în valoare totală de 2.421.900 lei, respectiv 37,375% din capitalul social al acestei societăţi şi a unui număr de 9.947.862 acţiuni la C. C. A. I. S..A., în valoare totală de 2.984.358,6 lei, respectiv 46,204775% din capitalul social al acestei societăţi, donate de către inculpatul V. D. numitei V. C. M.. Totodată, a dispus instituirea unor măsuri asigurătorii, prin extinderea obiectului măsurilor asigurătorii luate în faza urmăririi penale şi menţinute prin sentinţa penală a Tribunalului Bucureşti din 27.09.2013, asupra bunurilor imobile ale inculpatului M. Gh., de la cota de ½ la cota de 1/1, având în vedere coroborarea dispoziţiilor art. 32 lit. d C. familiei, aplicabile conform art. 6 din Legea nr. 71/2011, cu dispoziţiile art. 998 din vechiul Cod Civil, aplicabile conform art. 6 din Legea nr. 71/2011.

Procesul ICA a ajuns la sentinţa finală la o lună şi o săptămână după ce judecătorii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea au fost desemnaţi pe caz. Două posturi de judecător au fost eliberate la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti după data la care cei doi magistraţi au luat note de peste 9 la concursul de promovare pe funcţii de execuţie la Curtea de Apel Bucureşti. Unul ca urmare a unui dosar deschis de DNA (Stan Mustaţă), al doilea prin demisie (Florică Duţă).

Mihaela Chiper

NICIUN COMENTARIU