miercuri, 25 noiembrie 2020 - 2:27

Imunitatea parlamentară, un vis care ar putea deveni realitate (II)

Regatul Unit relaxează restricțiile pentru a permite formarea „bulei de Crăciun”: câte trei familii, timp de cinci zile

Cele patru națiuni din Regatul Unit au convenit să relaxeze restricțiile COVID-19 de Crăciun pentru a permite până la trei gospodării să se întâlnească...

Franța ridică restricțiile în decembrie și începe vaccinarea masivă anticovid, fără a-și obliga cetățenii

Guvernul francez intenţionează să ridice măsurile de izolare şi să permită deplasările începând de pe 15 decembrie, cu puţin timp înaintea sărbătorilor de sfârşit...

Cristoiu: Ciolacu, blat cu PNL. Demisia, diversiune pentru a contracara inițiativa USR

Publicistul Ion Cristoiu susține că demisia lui Marcel Ciolacu din Parlament pentru a renunţa la pensia specială este, de fapt, o diversiune pusă la...

Rafila semnalează blocarea inexplicabilă a testărilor COVID

Profesorul Alexandru Rafila semnalează cu îngrijorare că numărul de teste pentru depistarea pacienţilor cu COVID-19 a scăzut cu 20% de la o zi la alta...

Alegerile parlamentare constituie un foarte bun prilej pentru unii politicieni care au probleme cu legea de a-şi face rost de imunitate la umbra căreia sa stea liniştiţi în următorii patru ani. Aşa se face că pe listele tuturor alianţelor politice apar candidaţi controversaţi care au decizii de colaborare cu fosta securitate, sunt urmăriţi penal sau care au primit chiar închisoare cu suspendare.

Monica Iacob Ridzi, un fost ministru al sporturilor urmărit penal

Problemele cu justiţia nu au împiedicat-o astfel pe fosta deputată PDL Monica Iacob Ridzi să mai candideze acum pentru Camera Deputaţilor în numele Partidului Poporuluiui al lui Dan Diaconescu, partid în care s-a înscris în luna octombrie, şi care o girează acum pentru un nou mandat de parlamentar. Monica Iacob Ridzi este un personaj controversat, având la activ 550 de zile de ”trimitere în judecată”. Cercetarea penală în dosarul ”2 mai” a fost declanşată în urma unei anchete publicate de Gazeta Sporturilor pe 16 iunie 2009, potrivit careia festivităţile organizate de Ministerul Tineretului şi Sporturilor cu ocazia Zilei Tineretului  – 2 Mai 2009 – , care au avut un buget de circa 600.000 de euro, au fost încredinţate fără licitaţie unor companii private. Mai mult, cerera de ofertă privind organizarea evenimentelor a fost trimisă de către MTS către trei firme, din care două aveau acţionari comuni şi sediul în acelaşi apartament. Potrivit mass-media, onorariile formaţiilor care au concertat în cadrul evenimentului sau costurile scenelor utilizate au fost mult supraevaluate. Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, “în cauză există indicii că în cursul anului 2009, Iacob Ridzi Monica Maria, în calitate de ministru al Ministerului Tineretului şi Sportului, împreună cu alţi funcţionari ai acestui minister, ajutaţi şi de administratorii a două firme private au prejudiciat bugetul ministerului prin încheierea a trei contracte de servicii fără ca, în prealabil, să fie organizată şi derulată vreo procedură de atribuire potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Potrivit procurorilor, prejudiciul produs de Monica Iacob Ridzi în acest dosar se ridică la 2,7 milioane de lei. Pe 10 februarie 2010, Ministerul Justiţiei a anunţat că a transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de încuviinţare a unei percheziţii informatice în dosarul privind pe Monica Iacob Ridzi. Aceasta s-a prevalat însă de concediul prenatal, fiind însărcinată. Pe 16 februarie 2010, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis să transmită Comisiei juridice scrisoarea fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob-Ridzi, privind concediul prenatal, în condiţiile în care Ridzi a transmis presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, o scrisoare în care arată că se află în concediu prenatal, motiv pentru care ar putea să nu vină la dezbaterile pe acest subiect din Comisia juridică sau plen. Cererea de percheziţie formulată de DNA în februarie 2010 a fost blocată la Comisia juridică din Camera Deputaţilor timp de aproape zece luni, dupa care a fost respinsă de plenul Camerei. Pe 3 mai 2011, Monica Iacob Ridzi a fost trimisă în judecată de către DNA, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii.

Marius Necula, afaceri cu statul de milioane de lei

Cat timp partidul lui a fost la guvernare, senatorul Marius Necula a făcut afaceri cu statul de milioane de lei, pentru ca acum să-l regăsim şi pe el pe listele PP-DD. Despre senatorul Marius Necula deputatul Mihail Boldea a declarat în faţa judecătorilor că l-a rugat să apeleze la cunoştinţele sale pentru a-i obţine o adeverinţă de la Arhivele statului în legătură cu înstrăinarea unuia dintre imobilele pentru care este cercetat în dosarul DIICOT. Mihail Boldea a declarat, la completul de cinci judecători al instanţei supreme care a judecat recursul faţă de arestarea lui preventivă pentru 30 de zile, că în cazul unuia dintre imobilele pentru care este cercetat a apelat la senatorul Marius Necula, cerându-i ca, prin cunoştinţele acestuia, să îi obţină o adeverinţă de la Arhivele statului, care îi era necesară la tranzacţionare. Boldea le-a arătat judecătorilor că senatorul Necula i-ar fi spus la acel moment, în prezenţa consilierului său personal, “numitul Bivol”, că îi poate face rost de adeverinţa respectivă, dar că intervenţia îl va costa 15.000 de euro. Deputatul Mihail Boldea a precizat că la o întâlnire ulterioră cu senatorul Necula, acesta i-ar fi dat adeverinţa respectivă, semn că a apelat la cunoştinţe, obţinând astfel documentul, dar nu a precizat dacă pentru acea adeverinţă s-au plătit banii ceruţi. Totodată, Boldea a mai arătat că i-a spus senatorului Necula la acel moment că în legătură cu tranzacţia imobilului respectiv el are de primit în caz de reuşită un comision de 5.000 de euro. În replică, Necula susţinea că declaraţiile deputatului Mihai Boldea reprezintă “o răzbunarea a unui omuleţ care nici măcar acum nu înţelege că minciuna şi răutatea l-au adus aici”. Pe 6 aprilie 2012, Marius Necula a fost audiat de procurori la sediul DIICOT Galaţi, la cererea sa, după cum a a susţinut ulterior acesta. În 20 martie, Camera Deputaţilor a emis eviz de reţinere, percheziţie şi arestare în cazul deputatului Boldea (fost PDL). În 23 martie, Boldea a contactat ziarişti spunându-le că se află în Congo şi că vine singur în ţară, nefiind nevoie să vină Poliţia după el. Boldea fusese dat în urmărire după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis pe numele lui un mandat de arestare în lipsă.

În 25 martie, Boldea a cerut asistenţă judiciară la Consulatul din Nairobi (Kenya), ulterior fiind adus, sub escortă, cu un avion în ţară, unde a fost încarcerat. De altfel, afacerile cu statul ale lui Marius Necula au fost lăsate pe seama familiei care în 2012 a anunţat că intenţionează să vândă acţiunile deţinute la S.C. Atlas S.A. Galati, parlamentarul PDL solicitând companiei să renunţe şi la contractele încheiate pentru construirea unor săli de sport. Marius Necula a declarat că el şi membrii familiei sale vor renunţa la acţiunile la această companie pentru a nu-i fi asociat numele cu o firmă ce derulează contracte cu statul, planând astfel suspiciuni asupra modului în care au fost obţinute respectivele contracte. “Ca răspuns la informaţiile apărute în presă, multe dintre ele prezentate în mod tendenţios, am hotărât, împreună cu familia mea, să renunţăm la stocul de acţiuni deţinut la S.C. ATLAS S.A. Galaţi, existând deja un contract de intermediere de cesiune de acţiuni cu o companie multinaţională specializată în tranzacţii de valori mobiliare”, se arată într-un comunicat de presă dat publicităţii în acea perioadă de Marius Necula. Potrivit presei gălăţene, senatorul ar fi făcut o grămadă de bani din contracte cu statul. Atlas SA  – contractor al Companiei Naționale de Investiții, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, condus pe atunci de Elena Udrea. Atlas SA a primit un contract de la CNI în valoare de 3,2 milioane RON pentru construcția unei săli de sport în județul Vrancea. În afară de banii primiți de la ministerul Elenei Udrea, Necula ar fi făcut nişte bănuţi şi cu ajutorul Poștei, condusă în acele vremuri de un PDL-ist. Senatorul Marius Necula a şi făcut 11 declaraţii politice în ședințele Senatului, din decembrie 2008 până acum, întruna din aceasta, rostită în aprilie 2008, el deplângând soarta economiei Galațiului deci şi a unor firmele din zonă cum ar fi Atlas SA, firma controlată de senator.

Antonie Solomon, acuzat de luare de mită, fals intelectual şi uz de fals

Tot din partea PP-DD va candida şi Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, fost UNPR-ist. El a fost lansat cu pompă pe 1 noiembrie, la Casa Studenţilor din municipiu, alături de şeful său de partid, Dan Diaconescu. Antonie Solomon a fost suspendat pe când era primar al Craiovei în martie 2010 după ce a fost arestat preventiv preventiv pentru 29 de zile, sub acuzaţiile de luare de mită în formă continuată, fals intelectual şi uz de fals. Mai exact, Solomon a fost acuzat că ar fi primit mită suma de 50.000 de euro de la un acţionar principal al firmei PIC din Piteşti pentru a-şi îndeplini în mod necorespunzator atribuţiile de serviciu legate de exercitarea funcţiei de primar al municipiului Craiova şi de preşedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale a municipiului Craiova. Potrivit procurorilor DNA, primarul ar fi primit 40.000 de euro pentru emiterea autorizaţiei de construire a unui hypermarket PIC la Craiova şi 10.000 de euro pentru a asigura transport public până la hypermarket. Solomon ar fi primit banii în mai multe tranşe, în perioada februarie – noiembrie 2006. DNA a cerut instanţei arestarea preventivă a primarului Craiovei în baza unor interceptări a două discuţii telefonice dintre Cornel Penescu şi Antonie Solomon, respectiv Cornel Penescu şi Adrian Mititelu, potrivit unor surse judiciare, citate de mass-media. Astfel, Cornel Penescu ar fi vorbit cu Mititelu, care i-a spus: “Mă descurc, am rezolvat situaţia, o să dau nişte bani”. De asemenea, în discuţia dintre Penescu şi Solomon, patronul PIC i-a spus primarului Craiovei: “Mâine vin la primărie”. Mai mult, procurorii ar fi găsit în contabilitatea PIC 10.000 de euro şi 40.000 de euro, înregistraţi ca fiind bani pentru protocol. DNA a considerat aceşti bani drept mită pentru autorizaţia de construcţie a supermarket-ului. Cornel Penescu şi Antonie Solomon au susţinut însă în faţa procurorilor că nu au dat şi nu au primit mită. Primarul Craiovei a mai susţinut în faţa magistraţilor că s-a întâlnit doar de trei ori cu Penescu, o dată la primarie, a doua oară la deschiderea oficială a magazinului PIC şi ultima oară la un meci de fotbal. În primăvara anului 2012, mai mulţi angajaţi ai primariei Craiova au fost audiaţi în acest dosar.

Dan Morega, un alt dătător de mită

Fostul şef al UNPR Gorj, fost PNL-ist, deputatul Dan Ilie Morega, candidează pentru un nou mandat de această dată din partea PP-DD. El a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea influenţei ori autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obţinerii unui avantaj patrimonial pentru altul. Dan Morega a mai fost judecat într-un dosar pentru dare de mită, însă a fost achitat. Dan Ilie Morega a fost trimis în judecată la sfârşitul anului 2007, atunci când ocupa funcţia de preşedinte al PNL Gorj. Cazul a pornit de la o înregistrare făcută de unul dintre liberali la o şedinţă în care Morega trecea în revistă anumite sume şi instituţiile de la care provin. El obişnuia să-i şi muştruluiască pe cei care erau responsabili cu anumite instituţii de la care sumele nu erau satisfăcătoare, potrivit presei locale. Operaţiunea a fost denumită ”Bani pentru partid” şi sumele ar fi reprezentat banii care se strâgeau de la fiecare instituţie. Morega a precizat atunci că este vorba de cotizaţiile restante de la membrii de partid care lucrau în instituţiile respective. Alte acuzaţii îndreptate împotriva lui Dan Ilie Morega vizau modul în care s-a folosit de banii Fundaţiei  ”Tudor Vladimirescu” în fruntea căreia se afla. Astfel, peste trei miliarde de lei s-ar fi scurs către firmele lui şi ale fiicei sale. Morega a precizat că banii reprezentau  munca pe mai mulţi ani pe care a dus-o pentru Universitatea Liberă şi Independentă Moldova.Despre sentinţa primită, Dan Ilie Morega a precizat că este nedreaptă şi că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Cosmin Popescu, candidatul condamnat

Dan Ilie Morega nu este singurul parlamentar gorjean condamnat definitiv într-un dosar penal. Deputatul PDL Gorj, Cosmin Popescu, care candidează din nou pe listele aceluiaşi partid într-un colegiu din Gorj, a suferit şi el o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare, în primăvara acestui an. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a găsit vinovat de săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi favorizarea infractorului, în persoana fostului său şef de partid din perioada respectivă, Ionel Manţog. În perioada în care s-a aflat în funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Cosmin Popescu a cerut printr-un ordin efectuarea unui control la SNLO şi a modului în care s-au încheiat convenţiile de schimb şi s-a reconstruit casa lui Ionel Manţog, care era cercetat penal în perioada respectivă tocmai pentru aceste aspecte. Controlul avea ca scop favorizarea lui Ionel Manţog.

Miron Mitrea, trimis la judecată pentru luare de mită

”Greul” pesedist, senatorul Miron Mitrea, care candidează pentru al cincilea mandat de parlamentar, de această de deputat în Vrancea, a fost trimis în judecată de DNA, în martie 2009 pentru luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale în legatură directă cu infracţiunea de corupţie şi uz de fals în legatură  directă cu infracţiunea de corupţie. Miron Mitrea a fost trimis în judecată alături de Irina Jianu, fost inspector de stat, şef adjunct la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Irina Jianu este acuzată de dare de mită în formă continuată, de folosirea cu rea-credinţă, a bunurilor societăţilor comerciale într-un scop contrar intereselor acestora, în forma continuată, în legatură directă cu infracţiunea de corupţie. În acest dosar, candidatul PSD de Vrancea este acuzat că ar fi fost mituit de Irina Jianu cu lucrările efectuate de trei societăţi comerciale din Bacău la vila pe care mama sa a deţinut-o în Băneasa. În intervalul 2001 – 2004, casa a fost renovată şi extinsă cu o suprafaţă de peste 100 metri pătraţi, lucrările fiind executate de firmele Vertcon, Conimpuls şi Regal Bacău.

„Don Costel”  de Maramureş, acuzat că ar fi răpit un om

Candidatul USL de Maramureş, Florin Tătaru, zis şi Don Costel, este acuzat că ar fi răpit un om. Ales anul trecut în urma unor alegeri parţiale, Don Costel este cunoscut în Maramureş ca un personaj controversat şi periculos totodată, om conectat la serviciile secrete, poliţie şi procuratură. Potrivit presei locale, Florin Tătaru era, în 1998, asociat la firma Nordia Trade Group cu stomatologul Aurel Iancu şi cu Corin Cherecheş, patronul unei televiziuni din Baia Mare. Nordia producea băuturi spirtoase iar primii doi îl bănuiau pe ultimul că îi fură. Fabrica produce profituri uriaşe iar paranoia era atât de mare încât fiecare acţionar îşi adusese în firmă câte o maşină de numărat bani. Inginerul Păcurar avea un rol cheie în cadrul firmei şi era un apropiat al lui Cherecheş, iar Iancu şi Tătaru au vrut să-i dea o lecţie. Aşa se face că, într-o bună zi, Tătaru şi stomatologul Iancu l-au luat pe inginerul Păcuraru şi l-au dus în pădurea dinspre Mireşu Mare, intrând pe partea stângă într-un desiş din pădure une l-ar fi forţat să stea în genunchi în faţa lor, după care i-au introdus ţeava puştii în gură, fiind ulterior lovit. În final, inginerul a semnat nişte documente. Astfel de întâmplări sunt de notorietate la Baia Mare, cu toate acestea deputatul Tătaru a fost ales şi probabil va mai fii ales parlamentar. VA URMA (C.C.)

Revoltător! Drama rudelor unui decedat de COVID. Afaceri cu pacienți morți. AUDIO/DOCUMENTE

Rudele unui pacient decedat din cauza COVID au avut parte de o experiență terifiantă în momentul în care a trebuit să ridice cadavrul din...

Circ și troc în Parlament cu pensiile speciale și alocațiile copiilor

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, pune condiții pentru introducerea în circuitul legislativ a proiectelor PNL și USR de abrogare a pensiilor speciale: liberalii și useriștii...

Scandal pe validarea demisiilor USR din Parlament

Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a solicitat, în plen, să se ia act de demisiile parlamentarilor Uniunii Salvaţi România depuse marţi şi să se...

Orban: Pensiile speciale au fost instituite de PSD

Premierul Ludovic Orban, candidatul PNL București pentru Parlament, a declarat luni seară, la B1TV, că aproape toate pensiile speciale au fost instituite prin legi...

Parlamentarii USR demisionează în masă pentru a nu mai primi pensii speciale

Liderul USR, Dan Barna, a anunţat că toţi senatorii şi deputaţii USR vor demisiona, în cursul zilei de marţi, pentru a nu beneficia de...