Guvernul va trimite Parlamentului un pachet amplu de măsuri economice. Ce se schimbă

guvern

Premierul Victor Ponta a anunțat , miercuri, că Guvernul va trimite Parlamentului un pachet amplu de măsuri economice care vizează mediul de afaceri și disciplina fiscală, actul normativ fiind pe masa Guvernului de o lună.

Măsurile fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri vizează, printre altele, sistemul de rambursare a TVA, eșalonarea la plată pentru microîntreprinderi, plafonarea comisioanelor interbancare, compensarea creanțelor și stimularea declarării voluntare.

Iată ce cuprinde pachetul de măsuri discutat miercuri în guvern:

Măsuri fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri

Fluidizare/accelerare rambursare TVA

I. Pentru rambursările cu control ulterior a fost majorat plafonul valoric al deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare de la 10.000 de lei la 20.000 de lei. Se preconizează astfel ca numărul deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare – care se soluţionează fără inspecţie fiscală anticipată -, să crească de la 18.400 la aproximativ 30.000 (adică de la 24% la 39% din totalul deconturilor cu opţiune de rambursare la nivelului unui an).

II. A fost creat un al doilea palier valoric, între 20.000 de lei şi 65.000 de lei, în cadrul căruia rambursarea este facută cu control ulterior, dacă se optează pentru certificarea deconturilor de către un consultant fiscal. Se crează astfel premisele ca alte aproximativ 20.200 de deconturi cu TVA de rambursat, reprezentând aproximativ 26% din numărul total, să fie soluţionate fără o inspecţie fiscală anticipată.

III. Contribuabilii nou înfiinţaţi nu mai sunt supuși inspecţiei fiscale anticipate pentru rambursarea TVA, întrucât urmează să fie supuşi procedurii generale descrise mai sus, faţă de reglementarea actuală care îi clasifică a priori în categoria celor cu risc fiscal ridicat.

Înjumătățirea dobânzii de întârziere

Pentru plata cu întârziere de către contribuabil a obligaţiilor fiscale se reduce dobânda de întârziere de la 0,04% la 0,02% pe zi de întârziere, ceea ce corespunde unui nivel de dobândă de 7,3% pe an.

Acordarea de dobânzi contribuabilului în cazul creanţelor acestuia, rezultate din anularea unui act administrativ fiscal prin care au fost stabilite obligaţii fiscale de plată şi care au fost stinse anterior anulării. În acest caz, dobânzile încep să curgă din ziua în care a operat stingerea creanţei fiscale individualizată în actul administrativ fiscal anulat şi până în ziua stingerii creanţei contribuabilului prin restituire sau compensare.

Microîntreprinderile vor beneficia de eșalonarea la plată

Măsura reprezintă o simplificare menită să asigure posibilitatea ca şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor să poată beneficia de eşalonări la plată.

Poprirea se face la 15 zile după comunicarea somației

S-au eliminat prevederile potrivit cărora poprirea se putea înfiinţa odată cu comunicarea somaţiei. Ca urmare, măsura  va putea fi aplicată, ca şi în cazul sechestrului, doar după 15 zile de la comunicarea somaţiei în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de plată.

În situaţia în care, până la înfiinţarea popririi, organul fiscal apreciază că există pericolul dispariţiei sumelor existente în conturile bancare, acesta poate aplica măsura popririi asigurătorii similar celorlalte măsuri de executare. Măsura vizează eliminarea posibilităţii blocării abuzive a conturilor contribuabililor fără somaţie şi fără o analiză prealabilă a comportamentului contribuabililor.

Plafonarea comisioanelor interbancare

Introducerea plafoanelor de 0,2% din valoarea tranzacţiei, pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit. Măsura îi vizează pe comercianţi, consumatori, bănci emitente de carduri, precum şi sectorul public. Unul dintre efectele așteptate de autorități este încurajarea consumatorilor să folosească tot mai mult cardurile ca mijloc de plată.

De asemenea, sunt așteptate comisioane mai mici, care ar genera economii la comercianții cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor, prin reducerea preţurilor de vânzare. Creşterea numărului utilizatorilor de carduri s-ar concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianţi, reducerea riscurilor şi a costurilor cu manevrarea numerarului.

Măsura ar avea un efect pozitiv și asupra micilor comercianţi cu amănuntul, care ar beneficia direct de comisioane mai mici. În present, aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retailer, având o capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile.

Creșterea volumului de tranzacții (prin creşterea nivelului de emitere şi de utilizare a cardurilor) și a economiilor din manipularea numerarului ar trebui să compenseze, parțial, pierderile băncilor emitente înregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare.

Compensarea creanțelor va fi posibilă la naşterea creanţelor reciproce exigibile

– prin această măsură se evită perceperea de accesorii contribuabililor pentru obligaţiile datorate de aceştia până la data depunerii cererii de restituire

– compensarea nu se mai face la data depunerii cererii contribuabilului ca în prezent

Măsuri fiscale pentru creșterea veniturilor bugetare, prin prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Stimularea declarării voluntare a obligațiilor fiscale

1. Introducerea penalităţilor pentru nedeclararea sau subdeclararea obligaţiilor fiscale ca urmare a vinovăţiei contribuabilului. Există trei situaţii în care se poate găsi contribuabilul, în funcţie de gradul de vinovăţie:

a) a fost de bună credinţă dar din cauze externe obligaţia nu a fost declarată sau a fost subdeclarată, caz în care fapta nu se penalizează

b) nedeclararea sau subdeclararea se datorează culpei (imprudenţei sau neglijenţei) contribuabilului, caz în care fapta se penalizează cu o cotă redusă

c) nedeclararea sau subdeclararea rezultă dintr-o faptă calificată drept evaziune fiscală potrivit legii (Legea nr. 241/2005), caz în care fapta se penalizează cu o cotă majorată.

Sistemul propus prevede:

• dacă nedeclararea este constatată de administraţia fiscală prin control, nivelul penalităţii de nedeclarare diferă în funcţie de nivelul de semnificaţie al sumei nedeclarate, respectiv:

                                – 10% dacă suma stabilită nu depăşeşte 10% din suma corect datorată;

– 25% dacă suma stabilită depăşeşte 10% din suma corect datorată.

• acelaşi nivel de penalitate de nedeclarare se aplică şi în situaţia în care nedeclararea este constatată de administraţia fiscală şi stabileşte, din oficiu, obligaţiile fiscale;

• penalitatea se majorează cu 100% dacă nedeclararea are ca rezultat săvârşirea unor fapte de evaziune fiscală potrivit Legii nr. 241/2005;

• penalitatea de nedeclarare se reduce cu 50% dacă obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie se sting prin plată sau compensare până la termenul prevăzut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală sau sunt eşalonate la plată, în condiţiile legii

Limitări pentru operațiuni cu numerar

Limitări între operatori economici

• limitarea plăţilor în numerar efectuate între operatorii economici, indiferent de forma juridică de organizare, la plafonul zilnic maxim de 2.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 5.000 de lei/zi.

• limitarea încasărilor în numerar efectuate de către operatorii economici la plafonul zilnic de 2.000 lei / alt operator economic;

Limitări între operatori economici şi persoane fizice

• limitarea plăţilor în numerar efectuate de operatorii economici către persoane fizice, reprezentând plata contravalorii unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi  restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, acestea fiind de 2.000 de lei/zi/persoană;

• limitarea încasărilor în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, acordarea de împrumuturi sau alte finanţări la acelaşi nivel de 2.000 lei;

• limitarea operaţiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, la un plafon zilnic de 10.000 lei/persoană;

Limitări între persoane fizice

• limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate între persoane fizice, reprezentând contravaloarea de bunuri sau drepturi tranzacţionate, împrumuturi şi alte operaţiuni,  prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie;

Limitări aplicabile tuturor persoanelor

• contravaloarea achiziţiilor de bunuri imobile şi autovehicule se achită doar prin instrumente de plată fără numerar;

Stimularea plăţii în avans a obligaţiilor fiscale prevăzute cu un sistem de plăţi anticipate

1. Reglementarea unei bonificaţii de 5%-10% din valoarea impozitului anual datorat, dacă acesta este achitat integral, în avans, până la primul termen legal de plată. Această bonificație vizează impozitul pe profit, impozitul pe venitul din activităţi independente, impozitul pe reprezentanţe – pentru care este stabilit un sistem de plăţi (anticipate) în cursul anului fiscal, cu diferite termene.

Case de marcat cu jurnale electronice

Monitorizarea şi supravegherea caselor de marcat şi imprimantelor fiscale, prin logarea acestora la un sistem informatic gestionat de ANAF. Măsura propusă este modificarea şi completarea OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, prin:

– autorizarea caselor de marcat şi a imprimantelor fiscale cu jurnal electronic, dotate cu echipamente periferice care pot asigura conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem de monitorizare şi supraveghere a funcţionării acestora

– stabilirea de măsuri tranzitorii prin care să se asigure utilizarea caselor de marcat şi a imprimantelor fiscale actuale şi trecerea treptată la noul sistem de case de marcat

Prin această măsură, autoritățile vizează reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în segmentul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor prestate populaţiei. De asemenea, apare posibilitatea monitorizării de către administraţia fiscală a informaţiilor privind veniturile fiscalizate de către utilizatori, dar și posibilitatea valorificării informaţiilor reprezentând veniturile fiscalizate de către utilizatori, prin crearea unui instrument de analiză de risc necesar pentru organizarea acţiunilor de control.

Declararea detaliată a facturilor emise şi primite

Implementarea declaraţiei 394 la nivel de factură emisă/primită şi nu cumulat pentru fiecare beneficiar/furnizor/prestator.

Pachetul de măsuri a intrat pe masa Guvernului în urmă cu o lună, dar nu a fost adoptat până în acest moment.

Cosmina Croitoru

NICIUN COMENTARIU