29.5 C
București
duminică, 1 august 2021 - 13:34

GIP: De ce a pierdut Camelia Bogdan procesul în care îi dăduse în judecată pe Gâdea, Badea și Ciuvică

spot_img

Grupul de Investigatii Politice (GIP) a publicat motivarea sentinței Tribunalului Cluj prin care instanța a respins o acțiune lipsită de orice fundament logic și juridic a Cameliei Bogdan.

Judecătoarea suspendată dăduse în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA și, ulterior, daune morale de 100 milioane lei.

În 2 noiembrie 2020, Tribunalul Cluj a respins toate cererile Cameliei Bogdan. Instanța a constatat că:

– Reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată.

– Prin articolele și emisiunile de televiziune, pârâţii şi-au exercitat dreptul la liberă exprimare în limitele circumscrise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

– Subiectele abordate in emisiunile şi articolele reclamate pot fi subsumate bunei înfăptuiri a justiţiei, care, aşa cum a apreciat însăşi reclamanta în cuprinsul acţiunii, constituie o temă de interes public.

– Mare parte din emisiuni se referă la participarea reclamantei la seminarul de la Poiana Brașov, participare pentru care domnia sa a fost remunerată de Ministerul Agriculturii, parte civilă în dosarul Telepatia, precum şi la încălcarea regulilor de repartizare aleatorie în dosarul Ultra Pro Computers, lipsa calităţii reclamantei de expert TAIEX la momentul la care a participat la seminarul de la Braşov, or faptul că în perioada 21 iulie – 2 august 2014, în care s-a aflat la Poiana Brașov, a fost pontată prezentă la instanţă. Acestea reprezintă fapte concrete, într-adevăr, însă realitatea lor a fost probată prin documente oficiale, respectiv Hotărârea nr. 1J/2017 şi Hotărârea nr. 9J/2018 emise de Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru Judecători in materie disciplinară, adrese ale Curţii de Apel Bucureşti.

– Utilizarea sintagmei „judecătoare coruptă” sau „faptă de corupţie” nu a putut genera în sine o vătămare a dreptului reclamantei la reputaţie profesională, telespectatorii având posibilitatea să aprecieze singuri dacă contextul factual în care s-a plasat judecătorul Camelia Bogdan in soluţionarea dosarului Telepatia are sau nu caracteristicile unei fapte de corupţie în sens larg.

– Nu s-a probat că scopul urmărit de pârâţi prin furnizarea informaţiilor referitoare la reclamantă a fost acela de denigrare voită a acesteia, şi nu informarea publicului cu privire la aspecte de interes general deosebit de importante, și anume funcţionarea sistemului judiciar.

–  Afirmaţiile făcute în emisiunile ori articolele menţionate fie au o bază factuală concretă, fiind susţinute de documente doveditoare, fie reprezintă opinii, judecăţi de valoare formulate pornind de la aceste fapte.

– Pârâţii au fost de bună credinţă, neprobându-se că în prezentarea informaţiilor legate de reclamantă sau în judecăţile de valoare formulate cu privire la aceasta, nu au urmărit informarea publicului.

– Nu este admisibilă restrângerea dreptului la liberă exprimare, în scopul de a se trece sub tăcere încălcări ale legii ori ale deontologiei în funcţionarea justiţiei.

                                                                                                           Cora Dumitrescu