11.7 C
București
vineri, 17 mai 2024 - 7:12
No menu items!

Fostul stareţ Ioanichie de la Frăsinei și-a prelungit exilul la Mănăstirea Surpatele. A părăsit Athosul României când s-a închis biserica din vale

spot_img

Arhimandritul Ioanichie Popescu este unul din cei mai mari duhovnici în viață pe care îi are România azi și unul dintre cei mai căutați preoți de dincolo de Valea Oltului. Se spune despre părintele Ioanichie că este duhovnicul care îți cunoaște păcatele doar uitându-se la tine. Alături de părintele Ioanichie, alți cinci părinți duhovnici de la Frăsinei care n-au semnat documentul de blestem au fost izgoniți de Irineu.

Preotul Iaonichie a cerut, în februarie 2023, mutarea pentru un an de zile, de la Mănăstirea Frăsinei, unde era stareţ, la Mănăstirea Surpatele din judeţul Vâlcea, motivând că vrea să fie alături de ucenicul său, Preotul Damian Săvoiu, care a fost relocat aici.

A părăsit Mănăstirea Frăsinei la data de 10 februarie 2023 şi se află la Mănăstirea Surpatele, tot în judeţul Vălcea, unde este înconjurat zilnic de zeci de credincioşi, dintre care şi mulţi sibieni, care se nevoiesc să ajungă la el.

Motivele pentru care stareţul Ioanichie a plecat de la Mănăstirea Frăsinei

“Preotul Ioanichie a făcut cerere de a pleca din Frăsinei și nu a acceptat nici o înțelegere ( de închidere a Mănăstirii Frăsinei, partea de jos, destinată femeilor-n.r), atâta timp cât ierarhii îl dădeau afară pe cel mai apropiat ucenic al dânsului, pr. Damian. Faptul că IPS Irineu și Varsanufie au acceptat plecarea, înseamnă că vor risipirea obștii Frăsinei. Să fim alături de toți părinții care au fost alungați și să participăm la slujbele lor. Tot este un lucru bun, faptul că de acum pr. Ioanichie poate fi găsit necondiționat de ierarhi și pot merge la el atât bărbați, cât și femei”, au ţinut să precizeze cei din administraţia mănăstirii Frăsinei, de la acea vreme.

Mănăstirea Frăsinei din Muereasca, județul Vâlcea, unde preotul Ioanichie a fost stareţ, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o și sfințește şi este singura mănăstire ortodoxă din România în care accesul femeilor este interzis.

Părintele Ioanichie îşi prelungeşte şederea la Mănăstirea Surpatele

În prezent, preotul Ioanichie se află în exil, de mai bine de un an, la mănăstirea Surpatele, unde sute de credincioşi l-au urmat. Deşi iniţial a solicitat IPS Irineu aprobarea pentru un an, în luna februarie 2024 părintele Ioanichie a anunţat, în legătură cu zvonurile apărute în ultimele zile despre întoarcerea sa la mănăstirea Frăsinei, că va mai rămâne, pentru o perioadă, la Mănăstirea Surpatele, pentru a putea fi înconjurat de oameni.

Situată în comuna vâlceană Frânceşti, la doar trei kilometri de celebra “Mănăstire Dintr-un Lemn”, complexul monahal Surpatele este uşor accesibil, fiind aflat la 12 kilometri de gara oraşului Băbeni şi la 30 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Potrivit istoricilor, mănăstirea a fost ridicată în locul altei biserici, ctitorite în timpul lui Matei Basarab de doi boieri din neamul Buzeştilor. Actuala Mănăstire Surpatele a fost ridicată de către Doamna Maria, soţia domnitorului Costantin Brâncoveanu între anii 1703 – 1706.

Credincioşii din împrejurimi, din Sibiu şi cei de la sute de kilometri vin la Surpatele mai puţin pentru trecutul încărcat de istorie al acestei mănăstiri şi mai mult pentru a se ruga la o icoană  care o înfăţişează pe Maica Domnului şi  despre care se spune că ar face minuni, dar mai ales pentru părintele Ioanichie, care îi binecuvântează cu prezenţa şi blândeţea sa.

D.Constantin