sâmbătă, 23 ianuarie 2021 - 1:16

Florian Cormoş, al treilea torţionar acuzat de genocid UPDATE

MIPE: 22 de proiecte noi pentru rețelele de apă au fost semnate. În ce zone vor fi investițiile

Un număr de 22 de proiecte noi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi de apă uzată, în valoare totală de 4,44 miliarde...

Riscuri majore pentru copiii infectați COVID

Copiii infectați cu COVID-19, inclusiv cei asimptomaci, pot rămane cu sechele pulmonare, atrag atenţia medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu va demara un...

Se ridică restricțiile în București. Cum și de când se relaxează măsurile

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis vineri ridicarea, începând de luni, a mai multor restricții în Capitală, având în vedere că trei...

Două noi cazuri de infectare cu NOUA TULPINĂ Covid-19 din Marea Britanie, depistate în București

Încă două cazuri de infectare cu tulpina Sars-Cov-2 din Marea Britanie, cunoscută ca fiind mult mai transmisibilă, au fost identificate în România, chiar în...

florian_cormos

  • UPDATE

Parchetul General a transmis, marți, într-un comunicat de presă, că a fost înregistrat denunțul formulat de IICCMER pe numele lui Florian Cormoș, fostul comandant al Coloniei de muncă Cernavodă.

Astăzi, 11 februarie 2014, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva cpt. (r) CORMOŞ FLORIAN, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

În conţinutul denunţului se menţionează faptul că, în calitatea sa de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă de pe traseul Canalului, numitul Cormoş Florian a pus în aplicare un regim de exterminare, cu scopul de a anihila fizic opozanţii regimului sau pe cei consideraţi indezirabili din punct de vedere social.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunţului că, acţionând pe cont propriu şi încălcând grav inclusiv reglementările vremii cu privire la condiţiile de detenţie şi muncă ale deţinuţilor, numitul Cormoş Florian a instituit un regim de teroare căruia i-au căzut victime cel puţin 115 deţinuţi.

Parchetul General

comunicat de presă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER) a cerut Parchetului General începerea urmăririi penale pe numele lui Florian Cormoş, fost comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, pentru genocid. Cormoș este al patrulea torţionar în cazul căruia IICCMER sesizează procurorii.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j.

Andrei Muraru

președinte executiv IICCMER

Muraru a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a deţinut funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953.

Andrei Muraru a precizat că IICCMER are dovezi clare că Florian Cormoş a impus un regim de exterminare a celor internaţi administrativ şi a condamnaţilor aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, în cele patru luni în care a condus Colonia de muncă de la Cernavodă fiind înregistrate 115 decese.

De asemenea, în timpul în care Florian Cormoş a condus Colonia de muncă a fost înregistrat şi un număr mare de infirmităţi permanente.

În aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

Pe 30 iulie 2013, IICCMER a cerut Parchetului General începerea urmăririi penale împotriva lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, pentru omor deosebit de grav.

Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie a dispus începerea urmăririi penale faţă de locotenent colonelul în rezervă Alexandru Vişinescu, pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Reprezentanţii IICCMER arătau că în perioada 1956-1963, la Râmnicu Sărat au murit 12 deţinuţi politici, printre care Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu şi Mihail Romniceanu, decesele fiind cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului General începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid.

Pe 24 octombrie 2013, Parchetul General a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Procurorii au mai arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla.

Vom reveni cu detalii.

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, se roagă de primarul Nicușor Dan să nu relaxeze restricțiile

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a trimis responsabililor din Capitală care se reunesc, vineri, la ora 13, în ședința Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență,...

Două transporturi importante de vaccin Pfizer sosesc luni și marți în România

Două transporturi cu sute de cutii cu vaccinul Pfizer vor ajunge în țara noastră luni și marți, iar vaccinul Moderna va sosi tot în...

Marea Britanie. Guvernul dă bani celor autoizolați la domiciliu

Oficiali ai guvernului britanic au sugerat plătirea oamenilor pentru a sta acasă dacă sunt testați pozitiv cu coronavirusul în contextul în care tot mai...

Sondaj: Două treimi din români folosesc serviciile băncilor. Cum evoluează procesul de digitalizare

Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit studiului...

Gabriel Cotabiță: “COVID-19 mi-a îmbunătățit vederea! Nu mai am nevoie de ochelari”

Artistul Gabriel Cotabiță a fost internat câteva zile în spital, cu o formă ușoară de coronavirus. După vindecare, el a constatat că vederea i...