duminică, 24 ianuarie 2021 - 11:56

Factorul Rusia în alegeri. Axa Kiev-Sofia, via Chișinău-București

AstraZeneca reduce la mai puțin de jumătate livrările de vaccin către UE. Care vor fi consecințele pentru România

După ce Pfizer şi-a redus livrările de vaccin către UE săptămâna trecută, acum a venit rândul AstraZeneca. Compania farmaceutică a anunţat că nu va...

Bucureșteanul depistat cu noua tulpină de coronavirus a infectat încă 9 persoane. Focarul, la o școală din Capitală

Ministerul Sănătății a anunțat, sâmbătă seara, că 9 din 10 persoane testate – contacți ai unuia dintre pacienții depistați în cursul zilei de vineri...

Vaccinul anti-COVID are o singură contraindicație categorică. Ce spun specialiștii

Medicul Virgil Musta susține că vaccinul împotriva Covid-19 poate fi făcut de majoritatea persoanelor, dar serul nu este recomandat persoanelor cu reacţie alergică severă...

Avalanșă în Bucegi. Două tinere, prinse sub zăpadă

Două tinere au fost surprinse de avalanșă, sâmbătă, în masivul Bucegi, sub vârful Țigănești. Președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu a anunţat, sâmbătă, la Antena...

Vlad Barleanu

  • Vlad Bârleanu

     

Printre mititei cu muștar, învestiri ratate, case din meditații și găleți cu gheață, poate este timpul să ne aruncăm o privire mai de sus asupra alegerilor prezidențiale din toamnă. Sau să facem scroll-down cu rotița de la mouse, pe Google Earth.

Analiza unei hărți a regiunii și a știrilor relevante arată complexitatea conflictului geostrategic dintre UE/NATO și Federația Rusă, dar și de ce urmează momente decisive în această toamnă.

Primul moment important este Summit-ul NATO din Țara Galilor, care ar putea consemna constuirea unor baze militare permanente ale Alianței în est și începutul unei strategii reale ale SUA pentru Marea Neagră, bazate pe creșterea capacității navale a României, pentru a păstra limitele Convenției de la Montreux.

Apoi, în intervalul a câteva luni, urmează o serie de alegeri decisive pentru sud-estul Europei:

  • 5 octombrie – alegeri parlamentare în Bulgaria
  • 26 octombrie – alegeri parlamentare în Ucraina
  • 2/16 noiembrie – alegeri prezidențiale în România
  • 30 noiembrie – alegeri parlamentare în Republica Moldova

Pe această mare tablă de șah, conflictul geo-strategic se manifestă în forme diferite. Ucraina și Republica Moldova sunt foste republici sovietice, influența Federației Ruse se manifestă activ și direct, mai ales prin intermediul populațiilor rusofone și al forțelor armate din Donbas și Transnistria.

În Ucraina, conflictul militar este unul deschis, fiind dublat de acțiuni subversive, dependența de  gaze și amenințări directe privind statalitatea.

Parlamentul de la Kiev a fost dizolvat în 25 august de noul președinte Petro Poroșenko, în urma blocajului și a imposibilității formării unei noi coaliții. Noul parlament va avea în componență mai puține forțe pro-ruse, pentru că populația Crimeei nu va mai vota, iar alegerile în zonele controlate de separatiști vor fi împiedicate. De aici, va rezulta și un parlament mai puțin legitim, pentru că rusofonii care vor un viitor pașnic și democratic în interiorul Ucrainei nu se pot exprima sau nu au avut timp să se organizeze politic.

În Republica Moldova, conflictul politic este la un nivel foarte ridicat, mai ales că există memoria conflictelor civile de după alegerile din 2009. Comuniștii, care se opun asocierii cu UE, formează în continuare cel mai mare partid, dar sunt și partide care susțin deschis aderarea la Uniunea Vamală a Federației Ruse. Partidele coaliției pro-europene sunt într-o situație fragilă, o schimbare de putere va pune în pericol strategia de integrare în blocul occidental.

Implicarea Federației Ruse este, de asemenea, directă și fățișă:

România și Bulgaria sunt într-o situație diferită, pentru că sunt membre ale UE și NATO. Dar diferențele dintre România și Bulgaria sunt, de asemenea, majore.

În primul rând, pentru români, Rusia este percepută ca o amenințare existențială, după două secole de ocupații teritoriale, raiduri și anexări de teritorii.

Pentru bulgari, Rusia este cea care le-a oferit independența statală în 1877-1878 și sprijin economic în interiorul blocului socialist. Rusia este aliatul natural pentru pan-slaviști, pravoslavnici și anti-occidentali.

”Factorul Rusia” acționează în Bulgaria cu forță, zonele de conflict acut fiind energia și sectorul bancar:

  • Bulgaria se află într-o criză majoră și ca urmare a presiunilor externe din partea Uniunii Europene și a Federației Ruse de a lua o decizie în privința proiectului de conducte South Stream. Gradul de dependență al Bulgariei față de gazele rusești este de aproximativ 90%. În iunie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Bulgariei, pentru continuarea proiectului în parteneriat cu Rusia/Gazprom, în afara cadrului UE, care prevede ca proprietarul gazului să nu fie același cu proprietarul conductelor.

Analiza asupra României poate porni de la afirmațiile lui George Friedman, președintele Stratfor, despre încercarea rușilor de a a-și impune interesele în România: Ei nu pot lua România. Cu sau fără americani, rușii nu sunt îndeajuns de puternici pentru asta. Dar ce pot face este să manipuleze, să acționeze subversiv, să împrăștie confuzie. Ei au nevoie să submineze antanta României cu SUA și sunt pricepuți să facă manevrele politice necesare pentru asta.”

În comparație cu toate statele vecine, România are cel mai mic grad de dependență energetică față de Rusia și cel mai mare grad de reticență al populației față de valorile culturale, politice și de civilizație ale rușilor.

Tot spre diferență de alte state vecine, nu există partide, organizații care să își asume deschis opțiunea strategică rusească. Din acest motiv, acțiunile Rusiei sunt mai greu de detectat, mai ales în lipsa unor rapoarte publice ale SRI. Astfel, războiul informațional se desfășoară într-un labirint de oglinzi deformate, cu intoxicări și contra-intoxicări. Există câteva teme majore pentru campanie, în care ”factorul Rusia” va avea relevanță, fie că este vorba despre o implicare directă a intereselor Rusiei, fie pentru că această imagine este lipită în mod abuziv în scopul demonizării:

1. Multitudinea de clipuri video, colaje și mesaje de pe social media care demonizează valorile individualiste occidentale și preamăresc sufletul nealterat al românului. Ca ideologie, mesajele variază de la un pășunism inofensiv la promovarea unei rezistențe față de valorile ocidentale, cu accent pe tradiția creștin-ortodoxă (ca și frații noști din Est, în subtext). A doua extremă este parte a propagandei rusești și se bazează inclusiv pe o mișcare schismatică din interiorul BOR, care promovează idei pan-slaviste și pravoslavnice. Victor Ponta a intrat în acest joc când a subliniat faptul că este ortodox, spre diferență de Klaus Iohannis. Ponta trebuie să aibă grijă cum urcă pe acest val, ca să nu cadă în extrema propagandei rusești.

2. Pe forumuri, bloguri și în analize de presă, acțiunea politică a candidaților este raportată la Rusia. Să nu uităm de impactul major asupra lui Mircea Geoană, în urma dezvăluirii că, în 2009, înainte de alegeri, ar fi efectuat o vizită discretă la Moscova.

Cele mai des întâlnite inferențe:

  • Victor Ponta este socialist și preferă relațiile politico-economice cu China, deci nu este pro-occidental, deci este pro-Rusia.
  • Klaus Iohannis este etnic german, deci este omul Angelei Merkel, deci este dispus la o acomodare cu politica agresivă a Rusiei.
  • Elena Udrea a servit din postul de consilier prezidențial interesele ALRO, adică ale oligarhilor ruși, deci este pro-Rusia.

3. O serie de acțiuni posibile ale Rusiei pe plan economic ar putea influența într-un mod neprevăzut mediul politic din România: retragerea Lukoil de pe piață prin vânzarea activelor de rafinare și distribuție, blocarea tranzitului de gaze naturale prin Ucraina sau intensificarea războiului comercial cu UE. O destabilizare a sectorului bancar este foarte puțin probabilă.

Noi reguli pentru români la intrarea în Franța, Belgia și SUA

Atât statele europene, cât și SUA impun, pe rând, noi reguli la intrarea pe teritoriul lor. Unele dintre acestea sunt valabile începând de mâine...

Ion Cristoiu: Peste tot în Europa, “Winter Is Coming”. La noi, “Suflă vânt de primăvară”

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că relaxarea restricţiilor din România privind pandemia, în timp ce în Occident se întâmplă tocmai inves, vine pe...

Premiu de 100 de milioane de dolari, promis pentru cea mai bună tehnologie de captare a emisiilor de dioxid de carbon

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, a promis un premiu în valoare de 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea celei mai bune tehnologii de...

Rapelul împotriva COVID-19 poate fi întârziat până la 42 de zile. Ce spun medicii despre eficacitatea vaccinului în cazul unor amânări

O serie de precizări privind rapelul împotriva coronavirusului au venit vineri de la un oficial din Grupul de Comunicare Strategică(GCS), în contextul în care...

De ce se așteaptă medicii români la o explozie de cazuri de COVID-19: “Povestea coronavirus nu s-a încheiat”

Scăderea cazurilor de COVID-19 a dus la relaxarea restricţiilor din Capitală, dar cifrele în scădere nu sut relevante, spun medicii din prima linie. În...