duminică, 29 noiembrie 2020 - 13:27

EY: Sectorul IT din România se mișcă în direcția bună, dar are încă nevoie de ajutor

IPS Teodosie, oprit pentru controlul documentelor în drum spre Peștera Sfântului Andrei

ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost oprit, duminică dimineața, de filtrul de poliție de la intrarea în localitatea Ion Corvin, unde este Peștera Sfântului...

Bebeluș născut cu anticorpi pentru Covid-19, de o mamă infectată

O femeie din Singapore, care a fost infectată cu noul coronavirus în martie când era însărcinată, a născut un bebeluș cu anticorpi împotriva virusului,...

Europol: Polițist lovit cu mașina de „beizadeaua unei persoane de la Secretariatul General al Guvernului”

Poliţist lovit cu mașina de un șofer care staționa neregulamentar în zona Gării Obor. Imaginile publicate de Europol arată momentul în care poliţistul a...

Omul de afaceri Ioan Niculae, internat cu Covid în formă gravă

Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul Astrei Giurgiu, este internat, în stare critică, la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Capitală, relatează Gândul....

it

Clarificarea legislației privind facilitățile fiscale pentru industria IT este necesară, în contextul în care acest domeniu are potențialul de a deveni motorul prosperității în România, potrivit unei analize publicate marți de compania de consultanță EY România.

În prezent, domeniul IT reprezintă 6-7% din PIB. Documentul este semnat de Gabriel Sincu și Claudia Sofianu, reprezentanți ai Departamentului Asistenţă Fiscală, EY România:

 ”Am asistat în această vară la o discuție în cadrul dezbaterilor din Comisia de Buget-Finanțe a Parlamentului pe tema noului cod fiscal în care un reprezentant al industriei tehnologiei informaţiei solicita scutirea de la impozitare a profitului reinvestit în echipamente și programe informatice. Un domn parlamentar, altfel bine pregătit, a replicat: ”Dar câte avantaje și facilități mai vreți, măi tinere? Vreți să plătiți și mai puțin?”. Reacția, deși dură, nu m-a mirat și în contextul respectiv am înclinat să fiu de acord cu ea. Casta IT-știlor din România pare una privilegiată: acesta este domeniul în care se plătesc salarii bune, operează scutiri de impozit pe salariu, iar cei care lucrează pe cont propriu sunt taxați pe baza unui sistem forfetar foarte avantajos.

Mass-media este interesată de astfel de subiecte și prezintă afaceri de succes din acest domeniu, clădirile de birouri se umplu tot mai mult de informaticieni non-conformiști veniți la muncă pe bicicletă, șefii de HR ai multinaționalelor din domeniu se plâng că nu au suficienți oameni pe care să îi angajeze. Se ridică totuși întrebarea: e chiar atât de bine? Este suficient exploatat domeniul și se întreprinde suficient de mult pentru a face din tehnologia informației cartea câștigătoare a economiei din România?

Dacă ne uităm pe cifrele publicate de statistica oficială, vedem că domeniul IT a contribuit în trimestrul I din 2015 cu 7% la formarea produsului intern brut, iar în 2014 cu 5,9%. Comparativ, în T1-2015, industria a contribuit cu 21%, comerțul cu 17,5% sectorul public cu 11,1% iar imobiliarele au adus 10,5%. În ceea ce privește creșterea economică din T1-2015, dintr-un +4.3% doar +0,8% se datorează IT-ului. Așadar, departe de a fi vedeta economiei, tehnologia informaţiei pare mai degrabă un outsider care încearcă să își facă loc în față.

Chiar și până aici drumul a fost lung, primul pas fiind făcut la începutul anilor 2000 cândreprezentanții industriei IT au convins autoritățile să introducă scutirea de la impozitare a salariilor pentru angajații care sunt implicați efectiv în producția de programe informatice.

Ordinul privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator prevedea, încă de la început, o serie de criterii ce trebuie îndeplinite atât de angajat cât și de angajator pentru ca cel din urmă să poată aplica scutirea. Ordinul a fost modificat în câteva rânduri de-a lungul anilor, aducându-se uneori clarificări binevenite, atât în ceea ce privește criteriile pentru exceptare, dar și implementarea practică a acestui stimulent. Din păcate însă, nu întotdeauna noile prevederi au fost suficiente sau au acoperit toate punctele sensibile ce ridicau întrebări din partea celor interesați.

Ultima modificare a intervenit la 31 iulie 2015 prin Ordinul nr. 217/4.172/1.348/835/2015. Principala schimbare constă în eliminarea listei de specializări ale instituțiilor de învățământ superior acreditate, în cadrul cărora angajatul vizat trebuia să dețină o diplomă de absolvire. Abrogarea acestei condiții pare a fi una de bun augur, consecința imediată fiind că se lărgește aria persoanelor cărora li se poate aplica acest stimulent fiscal. Astfel, se evită situația, adesea întâlnită anterior în practică, în care un angajat, deși cu vastă experiență în domeniu și poate având diplome de specializare în afara unor anumite instituții de învățământ acreditate nu ar fi putut beneficia de scutirea de impozit. Rămâne prin urmare la dispoziția angajatorului să decidă dacă o persoană (ce în continuare trebuie să dețină o diplomă de studii superioare) are calificările și competențele necesare pentru a ocupa poziția respectivă.

Pe de altă parte, o altă condiție prevăzută de legislație încă de la bun început dar care nu a fost clarificată până în acest moment, este cea potrivit căreia angajatorul trebuie să realizeze în anul fiscal precedent, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, un venit anual de cel puțin 10.000 USD pentru fiecare angajat ce beneficiază de scutirea de impozit. La prima vedere, această condiție pare a nu  pune prea multe probleme, mai ales în contextul în care legislația curentă prevede în mod specific faptul că scutirea nu este condiționată de contribuția angajatului vizat la realizarea acestui plafon.

La o analiză mai atentă însă, se ridică o serie de întrebări și aspecte practice care nu sunt adresate într-un mod unitar nici măcar la nivelul autorităților fiscale. Ce se întâmplă cu o societate nou înființată, care nu are un venituri înregistrate în anul fiscal precedent? Ce se întâmplă cu o societate care s-a dezvoltat foarte repede și pentru a putea derula contractele încheiate pentru viitor, are nevoie să angajeze un număr mare de oameni într-o perioadă scurtă de timp, raportul veniturilor din anul precedent ajungând a fi sub 10.000 USD / angajat? Ce se întâmplă în cazul transferului unui întreg departament de la o companie la alta?

Aplicarea stricto sensu a acestui criteriu, așa cum este enunțat în Ordinul respectiv, ar însemna în anumite cazuri limitarea în timp și privarea angajaților de tratamentul favorabil, fie în primul an de activitate al societății, fie într-un an în care societatea se afla în plină expansiune. Ori, o astfel de abordare pare a  fi contradictorie scopului legislației specifice, și anume de a stimula activitatea companiilor româneşti în crearea de programe pentru calculator.

În acest context, în care un criteriu definitoriu pentru aplicarea scutirii poate fi subiect de interpretare, singura variantă la îndemâna contribuabilului ar fi de a solicita o soluție fiscală individuală anticipată pentru aceste situații. Soluția fiscală individuală anticipată este actul administrativ emis de organul fiscal central în vederea soluţionării unei cereri a contribuabilului și reglementează o situaţie de fapt viitoare. Însă, și acest proces este unul ce se desfășoară în continuare cu dificultate (deși în ultima perioadă au fost observate anumite evoluții pozitive în acest sens) și presupune anumite costuri pentru contribuabil.

Emiterea unui nou Ordin privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator ar fi fost un moment bun pentru clarificarea acestei condiții, având în vedere mai ales evoluția foarte rapidă a industriei de profil și necesitatea adaptării legislației la această  situaţie.

Concluzionând, putem spune că IT-ul românesc se mișcă în direcția bună, mapamondul ne recunoaște ca fiind o forță în domeniu, cadrul general este bun, dar este încă mare nevoie de ajutor. Iar eliminarea restricției rămase încă în legislație, va încuraja start-up-urile și nou veniții pe piață. E limpede că investiția în acest sector poate reprezenta unul dintre secretele unei Românii prospere.

Şi pentru că un proverb spune că dacă n-ai noroc la loto ai noroc în dragoste, încercăm să parafrazăm spunând că dacă n-am avut noroc la agricultură decât după 25 de ani, poate vom avea acum noroc mai repede cu informatica.”

Guvernul nu are bani pentru profesori, copii și pensionari, dar majorează sumele alocate rezerviștilor

Guvernul nu a majorat salariile profesorilor, pensiile și alocațiile pentru copii așa cum prevede legea, dar a adoptat, în şedinţa de vineri, proiectul de...

Guvernul a aprobat strategia de vaccinare COVID-19. Cine are prioritate la vaccin

Guvernul a aprobat în ședința de vineri seară strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus. Hotărârea de guvern stabilește care sunt categoriile prioritare la vaccinare:...

Vizită oficială a premierului și președintelui, la Staţia de comprimare gaze naturale Jupa, în contextul finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA- Faza I

Preşedintele Klaus Iohannis, însoţit de premierul Ludovic Orban şi ministrul Economiei, vizitează, sâmbătă, staţia de comprimare gaze naturale Jupa, din judeţul Caraş-Severin, în contextul...

Guvernul anunță că va lăsa credincioșii la slujbele de Crăciun în interiorul bisericilor

După scandalul dintre ÎPS Teodosie al constanței și Guvern, privind pelerinajul și slujbele pentru Sf. Andrei, Guvernul anunță, în plină campanie electorală, că va...

Doi bebeluși infectați cu coronavirus sunt internați la o maternitate din Timișoara

Doi bebeluși infectați cu coronavirus sunt internați la Maternitatea Bega din Timișoara. Este vorba despre un băiețel care are o lună și o săptămână...