sâmbătă, 4 iulie 2020 - 20:40

EY: România nu a făcut pași vizibili în implementarea Directivei UE privind prevenirea spălării banilor

Carantină regională într-o zonă turistică din Catalonia cu 400.000 de locuitori

Regiunea spaniolă a Cataloniei a închis un județ de peste 400.000 de oameni în urma unei creșteri în cazurile de coronavirus - în timp...

Iubita lui Donald Trump Jr, depistată pozitivă la testul COVID-19. Este asimptomatică

Kimberly Guilfoyle - iubita lui Donald Trump Jr., care conduce strângerea de fonduri pentru campania Trump - a fost depistată pozitivă pentru coronavirus, potrivit...

Primul turist străin depistat cu COVID-19 în insula Creta este o româncă. O caută protecția civilă elenă

O româncă venită în vacanţă în insula greacă Creta împreună cu soţul ei a fost confirmată sâmbătă de autorităţile greceşti ca fiind infectată cu...

Cum demonstrează președintele CCR că Guvernul Orban este afon juridic

"Regret foarte mult că multe greșeli care se fac pe plan legislativ ni se pun nouă în cârcă, pentru greșeli evidente", e afirmat Valer...

Până în prezent, legislația din România nu a făcut pași vizibili în implementarea măsurilor pe care le prevede Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (AMLD), potrivit unui material publicat luni de compania de consultanță EY.

Această directivă a devenit obligatorie pentru Statele Membre UE începând cu 26 iunie 2017. Comisia Europeană a solicitat deja României opinia motivată pentru neîndeplinirea obligației de transpunere, se arată în materialul semnat de Burcin Atakan, Partener EY România

Fragmente din punctul de vedere al EY:

Directiva are impact asupra activității de conformitate a entităților financiar-bancare, precum și cea a companiilor din sectorul non-financiar (de ex. avocați, notari, auditori, furnizorii de servicii din industrii, precum industria extractivă, energetică, HORECA, telecom și IT, imobiliare, transport, ONG-uri etc.). Prin urmare, este vital ca aceste entități să înțeleagă care sunt schimbările ce trebuie făcute în programul de conformitate pentru a se alinia cerințelor AMLD. Măsurile sunt menite să le pună la adăpost față de posibile încălcări și consecințele acestora, respectiv evitarea plății unor amenzi semnificative, suspendarea activității companiei sau implicarea, chiar și involuntar, în scheme de spălare a banilor.

Actul comunitar aduce o serie de noutăți legislative cu impact atât asupra mediului de afaceri din România, cât și asupra activităților acestuia cu piețele străine. Principalele cerințe introduse se referă la:

  • obligativitatea evaluării riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului la nivel național, sectorial/industrie și la nivelul fiecărei entități;
  • asigurarea transparenței privind beneficiarul real de către companii și păstrarea informațiilor complete și actualizate privind Ultimate Beneficial Owner – UBO;
  • necesitatea adoptării măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei pentru întregul spectru de persoane expuse politic;
  • aplicarea măsurilor de precauție persoanelor care comercializează bunuri, atunci când acestea efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10.000 euro, prag scăzut față de valoarea anterioară de 15.000 euro.

Directiva crește semnificativ nivelul sancțiunilor administrative în cazul identificării unor încălcări ale legislației privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, în scopul asigurării eficacității, proporționalității și caracterului disuasiv al pedepsei. Astfel, pentru instituțiile financiare, pragul minim al sancțiunilor are o valoare de 5 milioane Euro sau 10% din cifra de afaceri anuală totală, iar pentru instituțiile non-financiare, acesta se ridică la 1 milion euro. Sancțiunile sunt aplicabile nu numai companiilor, ci și membrilor organelor de conducere și altor persoane fizice implicate în aplicarea defectuoasă a legislației împotriva spălării banilor. Faptele pot atrage răspunderea contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea lor și valoarea prejudiciului.

Făcând o paranteză pe marginea sancțiunilor în materie penală, menționăm faptul că Parlamentul European a adoptat în luna ianuarie 2018, un proiect de rezoluție legislativă referitoare la propunerea de directivă privind incriminarea spălării banilor. Proiectul urmărește asigurarea unor standarde minime comune la nivel european, propunându-se pedepse privative de libertate în cazurile de spălare a banilor de minim patru ani, pentru actele grave. În prezent, legislația din România stabilește pedepse cuprinse între 3 și 10 ani pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor.

Ne punem speranța că legiuitorul român a introdus aceste schimbări în proiectul de lege pentru transpunerea AMLD în România, care înlocuiește textul actualei Legi nr.656/2002, într-un mod coerent și comprehensiv, astfel încât legea să poată fi înțeleasă și aplicată corect de către companii. Întrebarea este însă cât vom mai aștepta până la adoptarea acestui proiect de lege, deoarece termenul de implementare a fost depășit.

V.B.

Daniel Morar, atac dur la premier după declarațiile despre nesocotirea deciziei CCR: Nici măcar nu înțelege sensul!

Judecătorul CCR Daniel Morar a reacționat, înt-o manieră fără precedent, după ce premierul Ludovic Orban a cerut populației să nu respecte deciziile Curții Constituționale...

Premierul demisionar al Franței și doi miniștri ai Sănătății, anchetați pentru reacția la pandemie

O instanță a lansat o anchetă cu privire la reacția guvernului francez la coronavirus. Ancheta pornită de la plângerile sindicatelor și medicilor se concentrează...

Ludovic Orban, despre achizițiile din starea de urgență: Nu doar eu am intervenit, ci și președintele!

Premierul Ludovic Orban a declarat sâmbătă, într-un interviu înregistrat pentru Digi24, că și el, și președintele Iohannis, dar și alți miniștri au intervenit pe...

Un nou vid legislativ aruncă în aer ideile guvernului despre carantină și izolare. Premierul Orban: Populația să nu țină cont de decizia CCR!

Premierul României, Ludovic Orban, a îndemnat populația să nu respecte decizia CCR privind carantina și izolarea, acțiuni considerate neconstituționale întrucât au fost instituite prin...

Tehnocratul care a gestionat redeschiderea post-pandemie, numit premier în Franța

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a desemnat vineri în funcţia de prim-ministru pe Jean Castex, înalt funcţionar şi primar, care a coordonat strategia de redeschidere...