Executarea unui mandat european de arestare trebuie amânată dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant, din cauza condițiilor de detenție ale persoanei în cauză în statul membru, emitent al mandatului. Așa a decis, în aprilie 2016, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Scrisoarea publică a fostului șef al FBI Louis Freeh, acum avocat al lui Gabriel „Puiu” Popoviciu, în care acesta își exprimă nemulțumirile față de justiția din România, a readus în discuția publică situația celor mai căutați „fugari”: Sebastian Ghiță, Alexander Adamescu și Popoviciu. Dacă primii doi au fost depistați în Serbia, respectiv, Marea Britanie, despre Popoviciu nu se știe, deocamdată, nimic oficial. Surse indică, însă, că Gabriel “Puiu” Popoviciu s-ar afla și el în Marea Britanie.
Surse judiciare au declarat pentru Sursa Zilei că procedurile de extrădare ale celor trei ar putea fi cel puțin îngreunate pentru o perioadă destul de îndelungată de timp, dacă nu complet blocate. Sursele citate invocă în acest sens o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în 2016, într-un dosar care îi privea pe cetățeanul maghiar Pál Aranyosi și pe românul Robert Căldăraru, dar și deciziile CEDO prin care România a fost condamnată pentru situația din închisori.
Obiectul dosarului aflat pe rolul CJUE l-a constituit posibilitatea amânării executării unui mandat european de arestare dacă există un risc real de tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție ale persoanei în cauză în statul membru emitent al mandatului. Și, dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea însărcinată cu executarea mandatului poate să decidă dacă este necesar să pună capăt procedurii de predare.
CJUE, sesizată de un tribunal din Germania
Astfel, un judecător de instrucție maghiar a emis două mandate europene de arestare împotriva lui Pál Aranyosi pentru efectuarea urmăririi penale ca urmare a două infracțiuni de furt calificat prin efracție, pe care Aranyosi le-ar fi comis în Ungaria.
O instanță românească a emis un mandat european de arestare împotriva lui Robert Căldăraru în scopul executării în România a unei pedepse de un an și opt luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.
Întrucât cei doi au fost descoperiți în Germania, sesizat cu posibilitatea executării mandatelor a fost Tribunalul Regional Superior din Bremen (Germania). Potrivit instanței germane, condițiile de detenție la care ar putea fi supuși Aranyosi și Căldăraru în închisorile maghiare, respectiv românești ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Ca temei au fost invocate hotărârile din 10 iunie 2014 și din 10 martie 2015 prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale care caracterizează penitenciarele lor.
Instanța germană a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să stabilească dacă, în asemenea împrejurări, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie să fie refuzată sau subordonată obținerii de la statul membru emitent de informații care să permită verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamentale.
Decizia
Prin hotărârea pronunțată în aprilie 2016, CJUE amintește că interdicția absolută a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante face parte dintre drepturile fundamentale protejate.
Astfel, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, ea trebuie să aprecieze acest risc înainte de a decide predarea persoanei în cauză.
Atunci când un asemenea risc decurge din condițiile generale de detenție în statul membru în cauză, constatarea acestui risc nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului. Astfel, este necesar să se demonstreze că există motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa.
Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție. Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
aprilie 2016
CITEȘTE AICI DECIZIA INTEGRALĂ A CJUE
Cristi Ciupercă