vineri, 22 ianuarie 2021 - 21:18

Ernst&Young: Zona Euro va avea o scădere de 0,5% în 2013. Pentru 2014, prognoza este +1,1%

MIPE: 22 de proiecte noi pentru rețelele de apă au fost semnate. În ce zone vor fi investițiile

Un număr de 22 de proiecte noi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi de apă uzată, în valoare totală de 4,44 miliarde...

Riscuri majore pentru copiii infectați COVID

Copiii infectați cu COVID-19, inclusiv cei asimptomaci, pot rămane cu sechele pulmonare, atrag atenţia medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Sibiu. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu va demara un...

Se ridică restricțiile în București. Cum și de când se relaxează măsurile

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis vineri ridicarea, începând de luni, a mai multor restricții în Capitală, având în vedere că trei...

Două noi cazuri de infectare cu NOUA TULPINĂ Covid-19 din Marea Britanie, depistate în București

Încă două cazuri de infectare cu tulpina Sars-Cov-2 din Marea Britanie, cunoscută ca fiind mult mai transmisibilă, au fost identificate în România, chiar în...

 Ernst&Young: Zona Euro va avea o scădere de 0,5% în 2013. Pentru 2014, prognoza este +1,1%

Multe dintre fundamentele economice din Zona Euro rămân fragile şi impredictibile, în pofida semnalelor de îmbunătăţire a încrederii în mediul global de business observate de la începutul anului, se arată în raportul Eurozone Forecast, publicat de Ernst&Young (E&Y).

Previziunile indică o descreştere de 0,5% a PIB pentru 2013 și o creştere lentă de 1,1% pentru 2014. Va urma o creştere cu paşi mici în următorii ani, cu o medie anuală de 1,4% pentru perioada 2014-2017, aproape cu un punct procentual mai puţin decât media din Zona Euro înregistrată în urmă cu un deceniu (2,3%).

Economia României depinde în mod esențial de evoluția Zonei Euro, în contextul în care principalele piețe de export sunt Germania, Italia și Franța.

În ciuda diferenţelor de creştere între centrul Zonei Euro şi periferie, există semnale care indică faptul că situaţia se îmbunătăţeşte şi în afara economiilor nucleu. Raportul prognozează o încetinire a ritmului de contracţie în economiile periferice de la 1,9%, în 2012, la 1,4% în 2013, înainte de revenirea pe creştere în 2014.

Acest fapt se datorează, în primul rând, eforturilor dureroase întreprinse de către anumite ţări de la periferie de a-şi reforma economiile care deja generează rezultate ce se văd în îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale.

Începând cu anul 2008, gradul de ocupare a forţei de muncă în economiile periferice a scăzut cu 9%. În cazul Spaniei, Irlandei şi Portugaliei, gradul de ocupare a forţei de muncă a scăzut sub nivelul capacităţii de producţie, oferind astfel un impuls pentru productivitate. Scăderea costurilor per unitate de forţă de muncă a făcut ca bunurile şi serviciile produse în aceste economii periferice să fie mai competitive decât erau acum cinci ani.

Până în 2014, se estimează că ţările periferice din Zona Euro cu cea mai rapidă creştere din exporturi vor fi Grecia – cu 9,3%, Irlanda – cu 4,4% şi Spania – cu 4,1%. Acestea sunt cele trei ţări în care s-a văzut cea mai mare îmbunătăţire în privinţa costurilor per unitate de forţă de muncă, ceea ce a generat şi o creştere a competitivităţii începând cu anul 2008. Aceste rezultate vor ajuta cele trei ţări să depăşească recesiunea şi le vor permite să atragă câştiguri din activităţile economice care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

Revenirea modestă la creştere economică prognozată pentru 2014 în ţările periferice va fi generată iniţial de investiţiile în business şi de exporturi iar, ulterior, odată ce piaţa forţei de muncă începe să se îmbunătăţească, de cheltuielile de consum.

Rata şomajului rămâne ridicată

Șomajul din Zona Euro va ajunge la un nivel record de 12,4% până la sfârşitul anului 2013, cu rate ale şomajului în Spania şi Grecia mai mari de 26,5%. Chiar şi în contextul redresării economice, numărul persoanelor fără loc de muncă, la nivelul întregii Europe, va rămâne la cote ridicate.

Până la sfârşitul anului 2017, rata şomajului se va menţine la peste 11%, iar numărul şomerilor va fi cu aproximativ 6,5 milioane mai mare decât în urmă cu un deceniu.

Intenţia consumatorilor de a face noi achiziţii va fi frânată de creşterea, pe mai departe, a şomajului în 2013. Continuarea înăspririi fiscalităţii şi a măsurilor de austeritate va avea, de asemenea, un impact negativ asupra cheltuielilor gospodăriilor.

Se estimează o scădere cu 0,6% a cheltuielilor de consum pentru 2013, înainte să înceapă să crească lent, cu o medie de doar 1% pe an, în perioada 2014-2017. Înăsprirea condiţiilor de creditare va afecta investiţiile şi cheltuielile de consum.

Euro se menţine puternic, dar nu pentru mult timp

Deşi climatul economic rămâne dificil, încrederea în rândul consumatorilor şi în sfera de business va reveni treptat, pe măsură ce ameninţările majore din anul trecut se vor diminua. Cu toate acestea, se estimează că investiţiile din zona de business vor continua să scadă cu 2% în 2013, înainte de a intra pe un trend uşor crescător, estimat la o rată medie de creştere anuală de 3,5% pentru perioada 2014-2017.

Exporturile din zonele periferice ar putea avea de suferit din cauza aprecierii Euro care, dacă va continua, va afecta eforturile făcute pentru a restaura competitivitatea.

Conform E&Y, Euro este supraevaluat în prezent cu puţin sub 10%, în raport cu dolarul american. Dar, pe măsură ce incertitudinile privind poziţia fiscală a SUA se risipesc, iar evoluţiile economice din piaţa americană şi din pieţele emergente reintră pe o creştere tot mai evidentă, E&Y se aşteaptă ca Euro să se deprecieze din nou, ajungând la 1,25 USD până la sfârşitul acestui an. Joi, 14 martie, raportul Euro – USD este de 1,29.

Înăsprirea fiscalităţii frânează creşterea PIB

Este de aşteptat ca înăsprirea fiscalităţii să reprezinte o frână pentru creştere pe termen mediu. Estimările E&Y arată că înăsprirea fiscalităţii va diminua cu aproape un punct procentual creşterea produsului intern brut. Începând cu 2014, fiscalitatea ar trebui să se relaxeze spre 0,5% – 1% din PIB pe an, dar nu va înceta să fie un factor de încetinire a creşterii.

După mai mulţi ani de austeritate, una din provocările majore cu care se vor confrunta cei care definesc politicile în Zona Euro – dar şi cei din ţările periferice şi majoritatea celorlalte ţări – va fi cum să aplice reformele în sectorul public astfel încât să nu submineze creşterea.

 Vlad Bârleanu

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, se roagă de primarul Nicușor Dan să nu relaxeze restricțiile

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a trimis responsabililor din Capitală care se reunesc, vineri, la ora 13, în ședința Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență,...

Două transporturi importante de vaccin Pfizer sosesc luni și marți în România

Două transporturi cu sute de cutii cu vaccinul Pfizer vor ajunge în țara noastră luni și marți, iar vaccinul Moderna va sosi tot în...

Marea Britanie. Guvernul dă bani celor autoizolați la domiciliu

Oficiali ai guvernului britanic au sugerat plătirea oamenilor pentru a sta acasă dacă sunt testați pozitiv cu coronavirusul în contextul în care tot mai...

Sondaj: Două treimi din români folosesc serviciile băncilor. Cum evoluează procesul de digitalizare

Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit studiului...

Gabriel Cotabiță: “COVID-19 mi-a îmbunătățit vederea! Nu mai am nevoie de ochelari”

Artistul Gabriel Cotabiță a fost internat câteva zile în spital, cu o formă ușoară de coronavirus. După vindecare, el a constatat că vederea i...