joi, 3 decembrie 2020 - 10:33

Emil Constantinescu, despre pandemie, mediocritatea liderilor politici și ineficiența sistemului

SUA schimbă regulile carantinei: Persoanele expuse la Covid, asimptomatice și cu test negativ, stau șapte zile izolate

Persoanele care ar fi putut avea expunere la coronavirus, dar care sunt asimptomatice, pot rămâne în carantină timp de șapte zile, în loc de...

Intermediarii uriașei afaceri Microsoft cu statul român au scăpat de procesul penal. Spălarea de bani s-a prescris

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, miercuri, încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Claudiu Florică şi a fostului jucător de tenis Dinu...

Enigma dispariției totemului din deșertul Utah a fost elucidată: patru bărbați l-au demontat și l-au cărat cu o roabă (VIDEO)

Circumstanţele în care un misterios obelisc metalic a apărut în deşertul Utah nu sunt deocamdată clare, însă recenta sa dispariţie pare să fi fost...

ONU recunoaște oficial proprietățile medicinale ale canabisului. OMS va studia efectele terapeutice, dar și controversele dependenței

ONU a recunoscut, miercuri, proprietățile medicinale ale canabisului într-un vot la Viena al Comisiei pentru stupefiante, organul executiv pentru politica de droguri a Națiunilor...

Actuala criză sanitară mondială este o şansă istorică pentru un nou proiect politic global care să fie bazat pe un nou dialog asupra valorilor umane, afirmă fostul preşedinte Emil Constantinescu, într-un discurs preluat de Agerpres.

“Actuala criză sanitară mondială, care a adus în prim-plan nu averea noastră, ci viaţa noastră, ne impune cu brutalitate să optăm între a avea sau a fi. Este nevoie de crearea unui nou arbitraj între putere şi cunoaştere, care să reconfigureze un cadru în care fiecare individ să poată nu numai să fie, ci şi să devină”, a spus Constantinescu în cadrul unui discurs susţinut în deschiderea reuniunii “Cum va arăta lumea după pandemie?” organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului şi Reţeaua Universităţilor de la Marea Neagră, potrivit unui comunicat transmis sâmbătă.

Fostul şef de stat consideră că această criză trebuie examinată sub toate aspectele ei: economic, politic, social, moral, ţinând cont şi de faptul că, “în vechea cultură chineză, ideograma pentru criză semnifica, în acelaşi timp şi pericol şi şansă”.

“Ce şansă? Şansa unei schimbări. A cui? A sistemului. A cărui sistem? A sistemului politic şi economic actual (…) pentru că recenta criză sanitară a lăsat să se vadă ceva mai profund: ruptura dintre actualul sistem politic şi economic globalizat şi modelul cultural care l-a definit la începuturile sale”, a detaliat Emil Constantinescu.

În opinia fostului preşedinte, ultimele luni au evidenţiat responsabilitatea personală a oamenilor care au dovedit o înaltă responsabilitate civică, dar şi modul în care progresul în tehnologia comunicării poate fi util în cazul unei pandemii.

El susţine, însă, că în timpul crizei au putut fi văzute “mediocritatea liderilor politici, ineficienţa sistemului economico-financiar bazat pe obţinerea profitului în rezolvarea problemelor de sănătate publică, limitele ştiinţelor medicale, ale ştiinţei în general, precum şi riscurile unor tehnologii scăpate de sub control”.

De asemenea, Constantinescu a punctat, în discursul său “ruptura dintre economia reală şi cea speculativă, pe de o parte, şi dintre administraţia birocratizată şi cetăţeni, pe de altă parte”, apreciind că aceasta a afectat “un element esenţial atât pentru democraţie cât şi pentru economia de piaţă: încrederea cetăţenilor”.

În opinia fostului preşedinte, pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor este nevoie de un nou model cultural. El consideră că niciun proiect politic nou nu poate avea succes, dacă nu este precedat şi fondat pe un model cultural, bazat pe valori morale, “singurele care pot crea o solidarizare a energiilor pozitive ale societăţii”.

În ceea ce priveşte politica, Emil Constantinescu afirmă că aceasta “trebuie să-şi asume incertitudinile viitorului, depăşind deriva populistă care degradează şi epuizează resursele proiectelor pe termen lung”.

“Diferenţa esenţială între sistemele politice este dată de modul în care acestea gestionează incertitudinea. Îşi asuma ele incertitudinea încercând să găsească soluţii prin dialog? Sau încearcă să elimine incertitudinea prin dictatul ideologiilor, religiilor sau al banilor?”, se întreabă fostul şef de stat.

În opinia sa, gestiunea incertitudinii se poate face doar într-o societate deschisă, iar politica în societatea cunoaşterii şi în lumea globalizată a viitorului trebuie construită “ca o viziune complexă asupra viitorului, bazată pe un nou dialog asupra valorilor umane”

Oficial al Ministerului Sănătății: Vaccinarea generală a românilor, cel mai devreme în primăvara lui 2021

Vaccinarea întregii populaţii împotriva virusului SARS-CoV-2 va începe, cel mai devreme, în primăvara anului 2021, a declarat miercuri secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii,...

Interpol: Crima organizată deja tranzacționează vaccinuri antiCovid

Organizaţia internaţională Interpol a transmis miercuri un mesaj de avertizare către cele 194 de ţări membre, îndemnate să se pregătească pentru acţiuni ale crimei...

Acuzat de ultraj, fiul unui expert ce lucrează la Guvern a fost angajat, la 20 de ani, consilier la Institutul de Statistică

Pus sub control judiciar după ce a dat cu mașina peste un polițist, în fața Gării de Nord, Bogdan Florin Mardale se dovedește a...

Cuscrul șefului DNA, Crin Bologa, primar PNL, condamnat definitiv la închisoare

Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv, miercuri, 2 decembrie, pe primarul oraşului Şimleul Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, la trei ani de închisoare cu suspendare...

Iohannis anunță că redeschide piețele în ultima zi de campanie electorală

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, în ultimele zile de campanie electorală, că redeschide piețele agroalimentare din România, sub pretextul că numărul de infectări...