7.7 C
București
miercuri, 20 octombrie 2021 - 4:18

Elveția are o problemă: ce face cu banii dictatorilor dispăruți?

spot_img

Elveția are o problemă: ce face cu banii dictatorilor dispăruți?

Elveția, încurcată în mai multe cazuri de restituire a fondurilor aparținând unor dictatori decăzuți din drepturi, vrea să-și reglementeze această problemă cu o lege nouă de blocare a fondurilor respective.

Potrivit AFP, un proiect de lege în acest sens a fost publicat miercuri de Consiliul federal (guvernul elvetian) și urmează să fie supus consultării populației până în 12 septembrie 2013.

Potrivit autorităților de la Berna, acest proiet de lege este “primul în lume de acest tip”.

Proiectul reunește toate textile deja existente și introduce altele noi, referitoare la blocarea fondurilor și restituirea lor.

Elveția se confruntă de peste 20 de ani cu acest tip de cazuri, de la fondurile deturnate de Ferdinand Marcos (Filipine), SaniAbasha (Nigeria) și Vladimir Montesinos (Peru).

Elveția a restituit în total circa 1,7 miliarde de franci elvețieni (1,4 miliard de euro) deturnați de aceste persoane.

La începutul anului 2011, în plină Primăvară arabă, guvernul elvețian a blocat cu titlul de conservare fondurile depuse de președintii înlăturați Ali Ben Ali (Tunisia), adică 60 de milioane de franci elvețieni, și Hosni Mubarak (Egipt), circa 700 de milioane de dolari.

Noua lege ar urma să amelioreze eficiența restituirii averilor deturnate datorită unei colaborări maibune, o simplificare și o standardizare a anumitor proceduri.

Astfel, Consiliul federal va putea ordona blocarea fondurilor de origine criminală în vederea întrajutorării judiciare în momentul răsturnării unui dictator.

Blocajul nu va putea depăși 10 ani și proiectul prevede că Elveția va trebui să-și coordoneze acțiunea cu principalii săi parteneri.

Dacă statul de origine este falimentar, guvernul va putea să înghețe banii în vederea unei proceduri de confiscare.

Textul prevede să se poată începe o procedură administrativă în fața tribunalelor elvețiene pentru confiscarea valorilor deja blocate, ceea ce constituie o noutate.

Scopul acestei dispoziții este de a evita restituirea banilor unui potentat din cauza eșecului unei cereri de întrajutorare judiciară.

Băncile și societățile care gestionează fondurile vor fi obligate să declare prompt fondurile suspecte Ministerului Afacerilor Externe, sub amenințarea unei amenzi care ar putea ajunge până la 250.000 de franci elvețieni (198.000 euro).

În fine, fondurile blocate vortrebui să fie administrate în continuare în mod sigur.

Texul prevede măsuri pentru a susține statul de origine în eforturile sale de a obține restituirea banilor deturnați. Berna va putea să formeze autoritățile competente, să le dea consultații juridice, să organizeze întâlniri și să detașeze experți.

Elveția va putea – altă noutate – să comunice statului de origine orice informație, inclusive bancară, cu scopul de a-l ajuta în demersul său de întrajutorare judiciară.

Restituirea banilor se va face prin programe de interes public destinate să amelioreze condițiile de viață ale populației din țara de origine.

Consiliul federal va putea totuși să preleveze până la 2,5 % din fondurile confiscate cu scopul de a despăgubi Confederația și cantoanele pentru cheltuielile lor.

Stefan Tănăsescu