joi, 6 august 2020 - 21:43

Efectele nocive ale excesului de fast-food și băuturi acidulate. Ce au constatat specialiștii din România

Administrația Prezidențială spune că Iohannis a greșit în privința redeschiderii școlilor

Administrația Prezidențială recunoaște,  într-un comunicat de presă,  că președintele Klaus Iohannis a greșit când a vorbit despre redeschiderea școlilor.  După ce ziarul Libertatea a demonstrat...

Covid-19: Bolnavii asimptomatici sau cu simptome ușoare ar putea beneficia de o imunitate legată de limfocitele T (studii)

Ar putea fi unii oameni protejați împotriva Covid-19 în ciuda unui test serologic negativ sau fără să fi contactat niciodată boala? O imunitate încă...

Soarta dosarului “10 august” se decide pe 10 august

Curtea de Apel București a amânat, joi, pentru data de 10 august, cererea procurorului-șef DIICOT, Giorgiana Hosu, de confirmare a ordonanței prin care s-a...

Secretar de stat: “Eu când îmi pun masca, nu mai aud. Mi se amestecă simțurile”

Declarație amuzantă venită din partea secretarului de stat în Ministerul Turismului, Răzvan Pîrjol care a declarat că are reale dificultăți în a purta masca...

Moda fast-food și a băuturilor acidulate își arată efectele nocive. Ce au constatat specialiștii din România

Adolescenții din zilele noastre sunt mai grași și au un risc mai ridicat de boli cardiace și metabolice decât adolescenții din alte generații, din cauza alimentației de tip fast-food, a băuturilor acidulate îndulcite și a sedentarismului, au afirmat specialiști din acest domeniu pentru Sursa Zilei.

Nicolae Hâncu, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj și președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, spune că alimentația de tip fast-food este nocivă pentru că are un conținut foarte mare de calorii, prea multă carne roșie și cartofi prăjiți, care sunt un ”burete” pentru grăsimile nesaturate.

De asemenea, băuturile de tip ”Cola” îndulcite cu fructoza sau zahăr, consumate în exces, produc tulburări metabolice: dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemie și favorizează apariția obezității.

”Majoritatea adolescenților romani se abat de la normele alimentației sănătoase, consumând aceste produse. Se adaugă fumatul și sedentarismul. De obicei, își încep ziua cu cafea și țigări, sărind peste micul dejun. Adolescenții din 2013 sunt mai supraponderali, având și un risc cardiometabolic mai mare”, a afirmat Hâncu.

La aceste aspecte, Hâncu a adăugat ”stress-ul psihosocial” generat de examenele școlare sau de incertitudinile legate de locul de muncă.

Profesorul Ionuț Pungă, antrenor de atletism la clubul ”Proatletic” din București, remarcă un paradox – deși au acces la informații legate de o alimentație corectă, tinerii nu vor să o adopte decât într-un procentaj foarte mic. La acest capitol, este foarte importantă educația din familie și de la școală.

”Este drept că tentațiile culiare sunt la tot pasul, arată și miros foarte bine, dar și efectele secundare sunt pe măsură și apar într-un timp mai scurt sau mai lung. Cred că adolescenții care mănâncă cu adevarat sănătos sunt cei care fac sport, care au grijă ca alimentația și sănătatea să fie la treapta cea mai înaltă, în scopul eficientizării performanțelor sportive. Acest lucru se întâmplă de obicei într-un mediu controlat de un medic și un nutriționist”, a afirmat Pungă.

În privința calităților fizice și motrice, Pungă crede că s-a produs o involuție față de anii ’80-’90.

”Alimentația este controlată de chimie și aceasta, din păcate, în defavoarea omului. În anii ’80, se consuma mâncare mai sănătoasă, pentru că nu se intervenea chimic asupra ei, ca în zilele noastre. Acum, totul trebuie să arate foarte bine, să țină foarte mult, iar gustul și calitatea au de suferit, a fel si consumatorul. Fizic, suntem în urmă, fără doar și poate. Sistemul anilor ’80 ne forța să stăm mai mult pe afară și, automat, să facem mai multă mișcare, sub diferite forme. Mai toată lumea făcea câte un sport la un nivel mai mic sau mai mare”, a mai spus Pungă.

În 2010, Ministerul Sănătății a propus un proiect de lege pentru instituirea unei taxe pe fast-food, care viza producătorii și importatorii de alimente cu aditivi sare, grăsimi și zahăr în exces.

Acest proiect a fost abandonat în urma unui lobby puternic exercitat de producătorii și comercianții din domeniu. Acest gen de suprataxare funcționează în Danemarca și în Ungaria.

Vlad Bârleanu

foto: favim.com

Au apărut asigurările anti-COVID. Ce fel de despăgubiri sunt

Companiile de asigurări au lansat mai multe tipuri de polițe menite să acopere anumite riscuri care apar în contextul pandemiei de coronavirus. Astfel, se...

Premierul a fost huiduit de minerii din Valea Jiului. Ludovic Orban a uitat numele minei la care se afla în vizită

Premierul Ludovic Orban a făcut, joi, o vizită în Valea Jiului, unde a participat la depunerea de coroane la Statuia minierului în parcul „Carol...

Oficial guvernamental către persoanele defavorizate care nu au primit măști: Folosiți fulare

Măștile gratuite pentru persoanele din medii defavorizate încă nu au ajuns la destinație, din cauza unor contestații la licitația de la Ministerul Sănătății, dar...

Tăriceanu și-a anunțat candidatura la Primăria Capitalei

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, și-a anunțat, joi, candidatura la Primăria Capitalei, după negocierile eșuate cu PSD. Tăriceanu consideră că nu există un candidat liberal,...

Jandarmeria a cerut clanului Duduianu să distribuie măști și dezinfectant la priveghiul lui Pian

Jandarmii prezenți la priveghiul lui Emi Pian au cerut familiei să distribuie măști și gel dezinfectant participanților. "Am luat legătura cu organizatorii evenimentului pentru a...