vineri, 27 noiembrie 2020 - 7:55

Efectele nocive ale excesului de fast-food și băuturi acidulate. Ce au constatat specialiștii din România

Fostul șef al DGIPI anunță că dosarul său a rămas fără obiect

Fostul șef al DGIPI, Gelu Oltean, explică, pe blogul personal, că dosarul în care a fost arestat nu mai are obiectul infracțiunii de care...

Cea mai nouă recomandare OMS, în pandemie: Minimum 150 de minute de sport pe săptămână

Toţi adulţii ar trebui să facă minimum 150 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână, pentru bunăstarea şi sănătatea mintală în timpul pandemiei...

Gabriela Szabo, plimbare de 10 km după ce a stat în carantină, diagnosticată cu Covid-19

În pandemie, sportul nu e promovat la fel de mult ca purtatul măştii sau statul în casă, în ciuda multor studii care demonstrează că...

Disputa dintre Patriarhie și Guvern continuă pe tema pelerinajului de Sfântul Andrei

Patriarhia Română înaintează o cerere oficială către Guvern și solicită ca la Pelerinajul de Sfântul Andrei să aibă acces toți credincioșii din România, cu...

Moda fast-food și a băuturilor acidulate își arată efectele nocive. Ce au constatat specialiștii din România

Adolescenții din zilele noastre sunt mai grași și au un risc mai ridicat de boli cardiace și metabolice decât adolescenții din alte generații, din cauza alimentației de tip fast-food, a băuturilor acidulate îndulcite și a sedentarismului, au afirmat specialiști din acest domeniu pentru Sursa Zilei.

Nicolae Hâncu, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj și președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, spune că alimentația de tip fast-food este nocivă pentru că are un conținut foarte mare de calorii, prea multă carne roșie și cartofi prăjiți, care sunt un ”burete” pentru grăsimile nesaturate.

De asemenea, băuturile de tip ”Cola” îndulcite cu fructoza sau zahăr, consumate în exces, produc tulburări metabolice: dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemie și favorizează apariția obezității.

”Majoritatea adolescenților romani se abat de la normele alimentației sănătoase, consumând aceste produse. Se adaugă fumatul și sedentarismul. De obicei, își încep ziua cu cafea și țigări, sărind peste micul dejun. Adolescenții din 2013 sunt mai supraponderali, având și un risc cardiometabolic mai mare”, a afirmat Hâncu.

La aceste aspecte, Hâncu a adăugat ”stress-ul psihosocial” generat de examenele școlare sau de incertitudinile legate de locul de muncă.

Profesorul Ionuț Pungă, antrenor de atletism la clubul ”Proatletic” din București, remarcă un paradox – deși au acces la informații legate de o alimentație corectă, tinerii nu vor să o adopte decât într-un procentaj foarte mic. La acest capitol, este foarte importantă educația din familie și de la școală.

”Este drept că tentațiile culiare sunt la tot pasul, arată și miros foarte bine, dar și efectele secundare sunt pe măsură și apar într-un timp mai scurt sau mai lung. Cred că adolescenții care mănâncă cu adevarat sănătos sunt cei care fac sport, care au grijă ca alimentația și sănătatea să fie la treapta cea mai înaltă, în scopul eficientizării performanțelor sportive. Acest lucru se întâmplă de obicei într-un mediu controlat de un medic și un nutriționist”, a afirmat Pungă.

În privința calităților fizice și motrice, Pungă crede că s-a produs o involuție față de anii ’80-’90.

”Alimentația este controlată de chimie și aceasta, din păcate, în defavoarea omului. În anii ’80, se consuma mâncare mai sănătoasă, pentru că nu se intervenea chimic asupra ei, ca în zilele noastre. Acum, totul trebuie să arate foarte bine, să țină foarte mult, iar gustul și calitatea au de suferit, a fel si consumatorul. Fizic, suntem în urmă, fără doar și poate. Sistemul anilor ’80 ne forța să stăm mai mult pe afară și, automat, să facem mai multă mișcare, sub diferite forme. Mai toată lumea făcea câte un sport la un nivel mai mic sau mai mare”, a mai spus Pungă.

În 2010, Ministerul Sănătății a propus un proiect de lege pentru instituirea unei taxe pe fast-food, care viza producătorii și importatorii de alimente cu aditivi sare, grăsimi și zahăr în exces.

Acest proiect a fost abandonat în urma unui lobby puternic exercitat de producătorii și comercianții din domeniu. Acest gen de suprataxare funcționează în Danemarca și în Ungaria.

Vlad Bârleanu

foto: favim.com

Turcia: Încă 337 de sentințe pe viață pentru puciul din 2016. Peste 4.500 de condamnați până acum

Un tribunal turc a condamnat joi 337 de persoane, printre care ofiţeri şi piloţi, la închisoare pe viaţă, la finalul principalului proces asupra tentativei...

Patriarhia reacționează după interzicerea pelerinajelor de Sfântul Andrei

Patriarhia Română reacționează după ce solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei a fost respinsă, susținând că Secretariatul de Stat pentru...

Sfatul lui Orban către ÎPS Teodosie, după interzicerea pelerinajelor de Sfântul Andrei

Premierul Ludovic Orban i-a transmis un mesaj ferm ÎPS Teodosie, după ce arhiepiscopul Tomisului îi scrisese că nu va îngădui ca dreptul de a-l...

Topul celor mai sigure țări în vremea pandemiei COVID. Pe ce loc se află România

În timp ce state puternic dezvoltate sunt copleșite de explozia de cazuri COVID, obligându-le la restricții drastice și carantină, alte țări, inclusiv națiunile în...

Rețea de permise auto false. Cu cât se vinde un document. 1 milion de euro descoperit la percheziții

O rețea de falsificatori de permise auto a fost descoperită de polițiști și procurori, având ramificații în mai multe județe ale României. Autoritățile judiciare au...