sâmbătă, 8 august 2020 - 14:28

Efect al pandemiei, Australia crește taxele de învățământ universitar pentru științe umaniste și le reduce la specializările „relevante pentru job”

Sondaj CURS: PNL e umăr la umăr cu PSD. Cum stau celelalte partide

Un sondaj de opinie la nivel național realizat de CURS în perioada 29 iulie – 5 august 2020 și difuzat de Antena 3 arată...

Biroul Electoral Central a respins înscrierea însemnului electoral al lui Nicușor Dan

Biroul Electoral Central a respins cererea de înscriere a semnului electoral al candidatului independent Nicușor Dan în cursa pentru alegerile locale din septembrie 2020. Nicușor...

Sorin Grindeanu vrea să se întoarcă în conducerea PSD

Fostul premier Sorin Grindeanu se reîntoarce în viața politică, ceea ce înseamnă că va renunța la conducerea ANCOM. El va candida la Congresul PSD...

România trimite 8 tone de materiale medicale în Liban. Un Hercules și un Spartan pleacă sâmbătă spre Beirut

Aproximativ opt tone de materiale medicale vor fi oferite autorităților libaneze pentru gestionarea efectelor exploziei produse la depozitul de azotat de amoniu din Beirut,...

Guvernul australian a anunțat recent câteva vești proaste pentru viitorii studenți care intenționează să se specializeze în științe umaniste, științe sociale sau drept. Pentru a se înscrie la cursuri precum istorie și filozofie, ar trebui să plătească mai mult decât colegii lor care studiază științele, matematica sau medicina, transmite BBC. În cazul istoriei, de exemplu, guvernul a propus ca taxele de curs să crească cu 113%. Costurile multor cursuri legate de știință ar scădea cu 20%, cea mai mare scădere fiind vizibilă în matematică și agricultură – unde taxele ar scădea cu 62%.

Anunțul a venit ca parte a unui pachet de reformă în învățământul superior, intitulat „Absolvenți pregătiți pentru locuri de muncă”, care conține modificări complexe ale structurilor de finanțare și care încă trebuie să fie aprobat de parlament. Elementul care a stârnit dezbaterea este planul de a reduce costurile de învățământ ale studenților în domeniile care se așteaptă să producă cea mai mare creștere a locurilor de muncă și să le crească pentru cursurile considerate mai puțin importante pentru economie.

Într-un discurs la Clubul Național de Presă, ministrul Educației, Dan Tehan, a declarat că guvernul dorește „să stimuleze studenții să facă alegeri mai relevante pentru locuri de muncă”. Următorul val de absolvenți ar trebui să alimenteze redresarea economică post-Covid, a subliniat el. „Un grad mai ieftin într-o zonă în care există un loc de muncă este un câștig pentru studenți.”

Planurile lui Tehan, cu un început propus în 2021, au generat un val de reacții. Mulți din sectorul învățământului superior s-au întrebat dacă schimbarea va duce într-adevăr la mai multe locuri în cursurile „pregătite pentru angajare”, dacă nu cumva aceasta decizi va duce la un atac împotriva laturii umane și dacă nu cumva va agrava inegalitățile existente în învățământul superior.

Luke Sheehy, redactorul executiv al Rețelei Tehnologice a Universităților din Australia, descrie anunțul lui Tehan drept „o remaniere foarte complicată” a finanțării universității guvernamentale. Potrivit lui Sheehy, în loc să investească mai mulți bani pentru a încuraja studenții potențiali în domeniile Stem (știință, tehnologie, inginerie și matematică), guvernul încearcă să transfere mai mult din povara totală a finanțării către studenți și să le transmită simultan un „semnal de preț”.

În general, taxele în Australia sunt mai mici decât în ​​SUA și Marea Britanie; în cadrul modificărilor propuse, cele mai scumpe cursuri ar costa 14.500 USD (8.135 £, 10.334 USD) pe an. Guvernul subvenționează locuri pentru studenții casnici; diferiți studenți primesc niveluri diferite de subvenție. Reformele anunțate redistribuie aceste subvenții și schimbă valoarea finanțării pe care o primesc studenții. Pentru domenii precum dreptul și științele umaniste, creșterea taxelor pentru studenți depășește scăderea subvențiilor guvernamentale, ceea ce înseamnă că universitățile ajung cu comisioane mai mari. Nu este cazul „specializărilor gata de muncă”, în care universitățile sunt obligate să absoarbă un deficit deoarece subvențiile guvernamentale nu compensează scăderea taxelor pentru studenți.

Articolul integral aici.

Medicii de familie acuză DSP București de abuz

Medicii de familie din Capitală se plâng că de la începutul pandemiei de coronavirus, birocrația DSP i-a sufocat. Pacienții confirmați cu COVID, aflați în...

Germania impune test COVID-19 pentru 7 județe din România

Șapte județe din România au fost incluse de autoritățile Republicii Federale Germania în lista „zonelor de risc“.  Argeş, Bihor, Buzău, Neamț, Ialomița, Mehedinți şi Timiş...

Ioan Aurel Pop: Educația online și reducerea orelor de curs vor îndobitoci tinerii și-i va dezumaniza

Învățământul preponderent online și reducerea orelor pentru materiile predate în școli, anunțate de ministrul Educației, Monica Anisie, vor avea consecințe dramatice asupra generațiilor viitoare,...

Pană de curent în trei sectoare din București. Și Guvernul a rămas fără electricitate

UPDATE 15:08: Reprezentantii E-Distribuție Muntenia susțin că incidentul a apărut în sistemul de transport al energiei electrice, nu în instalațiile E-Distribuție Muntenia. Întreruperea în...

DSP București va fi condusă de un general de armată

Ministerul Sănătății a decis să instaleze o conducere militară la Direcția de Sănătate Publică București, potrivit unor surse citate de Antena 3. Cel care va...