După „debriefingul” dintr-un centru de detenție al Poliției, din Sectorul 4, Omar Hayssam vrea redeschiderea dosarelor sale

După audierea la DNA, prima în fața unor autorități judiciare, exceptând „debriefingul” efectuat timp de cinci zile într-un centru de detenție al Poliției din Sectorul 4 al Capitalei, Omar Hayssam a fost adus pentru prima dată în faţa unei instanţe de judecată din România, la șapte ani de la fuga din 2006. El a declarat, miercuri, la Tribunalul București, asistat de un avocat din oficiu, că dorește redeschiderea tuturor anchetelor care-l vizează, dar pentru asta trebuie să formuleze o cerere în scris. Totodată, el a cerut copii după toate actele de inculpare.

Eu am solicitat ca dosarele în care am fost condamnat să fie redeschise pentru că vreau adevărul. Vă garantez că o să se afle tot adevărul

Omar Hayssam în faţa judecătorului

Judecătoarea Brânduşa Elena Gheorghe i-a reamintit lui Omar Hayssam că are cunoştinţă despre anchetă pentru că a participat la actele de urmărire penală şi că a dat inclusiv o declaraţie în faţa procurorilor DIICOT, iar ulterior a decis să părăsească România.

Sirianul Omar Hayssam poate cere instanțelor românești să-i rejudece procesele în baza articolului 522 din Codul de Procedură Penală. Instanţele nu sunt obligate să redeschidă toate cazurile în care Hayssam a lipsit de la termenele de judecată şi de la pronunţare, solicitările urmând să fie analizate individual.

Procedura este următoarea: inculpatul formulează o cerere de rejudecare, iar instanţa competentă admite sau respinge cererea de rejudecare. În decizia lor, magistraţii ţin cont nu doar de faptul că inculpatul a participat fie şi la un singur termen de judecată, ci şi dacă a dat sau nu declaraţii în faţa judecătorului sau dacă a avut sau nu conoştinţă despre desfăşurarea judecăţii. Scopul este asigurarea dreptului persoanei extrădate la un proces echitabil, în principal la apărare.

În principiu, în baza articolului 522 din Codul de Procedură Penală, Omar Hayssam poate cere rejudecarea în cele trei procese în care a fost condamnat definitiv, dar și în cele în care este încă judecat:

  • Dosarul „Răpirea jurnaliştilor”

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, de Curtea Supremă, pe 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

  • Dosarul „Volvo”

În noiembrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv la 16 ani de închisoare pentru înşelăciune în dosarul Volvo Trucks. Utilaje şi maşini în leasing au fost exportate către alte firme din Siria şi Irak controlate tot de Omar Hayssam. Dosarul privind un prejudiciu de 1,6 milioane de euro a fost trimis în instanţă în 2005.

  • Dosarul „Foresta”

În iunie 2010, Omar Hayssam a fost condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”, după ce anterior fusese achitat de Curtea de Apel Bucureşti.

Toate dosarele lui Omar Hayssam pot fi însă nu doar rejudecate în diferite faze procesuale, ci și retrimise procurorilor pentru refacerea urmăririi penale în baza unor noi mărturii pe care Omar Hayssam le-ar putea face în fața judecătorilor.

La DIICOT toate dosarele privindu-l pe Omar Hayssam au fost trimise în judecată, declinate sau închise. Dosarul IPRS Băneasa a fost declinat încă din 2007, pentru că priveşte fapte legate de  privatizarea unei societăţi de stat.

Dosarul „Armamentul”

Închis în 2011 din lipsă de probe, dosarul aflat încă la DIICOT ar putea fi redeschis prin infirmarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale (NUP) de către noul şef al acestei structuri numai în situaţia în care în anchetă apar informaţii noi. Dosarul a fost deschis de Ciprian Nastasiu pe baza informaţiilor furnizate de Omar Hayssam în timpul anchetei privind răpirea celor trei jurnalişti români în Irak. Nastasiu a declarat la CSM, în timpul audierilor privind eliberarea lui Omar Hayssam, că sirianul i-a promis la schimb detalii privind traficul internaţional de armament, în care sunt implicate mai multe personalităţi politice şi financiare din România şi din străinătate. Conform procurorului Ciprian Nastasiu, informaţiile din dosarul 628/D/P/2005 au fost folosite de autorităţile americare la capturarea celebrului traficant internaţional de armament Viktor Bout.

Ciprian Nastasiu a demisionat din magistratură după ce a fost singurul sancţionat pentru fuga lui Omar Hayssam în timp ce sirianul era judecat pentru terorism. Fostul procuror general al României Laura Codruţa Kovesi l-a revocat pe Nastasiu din funcţia de procuror DIICOT şi l-a detaşat la Parchetul Curţii de Apel Timişoara, deşi acesta a contestat ordinul susţinând că mai are de terminat dosare, în calitate de procuror. Colega sa, Angela Ciurea, fost adjunct al DIICOT, şi procurorul care a preluat o parte din anchetele lui Ciprian Nastasiu, a demisionat şi ea din magistratură în urma unui scandal de trădare în dosarul “Privatizărilor strategice”, fiind sancţionată pentru o întâlnire peste hotare cu spionul bulgar Stamen Stancev.

Căzuți ca pisica în picioare după fuga sirianului

Deși fuga lui Omar Hayssam din România a fost legată și de alte nume grele din Justiție, Poliție ori din serviciile secrete, doar Ciprian Nastasiu și-a încheiat definitiv cariera în magistratură sau într-o altă instituție importantă a statului.

Florian Coldea a fost menținut în funcția de prim adjunct al șefului Serviciului Român de Informații (SRI), funcție pe care o ocupa și la data la care sirianul a părăsit România. Un comunicat oficial al Parchetului General din 24 octombrie 2006 arăta că Omar Hayssam ar fi trebuit să fie monitorizat în momentul în care a păsărit țara, în baza unei autorizații de interceptare și înregistrare audio-video emisă de judecător și valabilă până la 8 iulie 2006, adică după plecarea sa din țară (30 iunie 2006). Deși o astfel de monitorizare nu s-ar fi putut face fără SRI, oficiali ai serviciului au recunoscut public că Hayssam nu a fost de fapt monitorizat. Singurul care a plătit cu funcția pentru ignorarea mandatului judecătoresc a fost răposatul șef de atunci al SRI, Radu Timofte.

Georgiana Hossu, procurorul care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam în dosarul „Volvo”, a devenit, în urmă cu patru luni, adjunct al șefului DIICOT.

Cătălin Borcoman este procurorul care a întocmit rechizitoriul în dosarul fugii lui Hayssam, cauză disjunsă iniţial de Ciprian Nastasiu din dosarul Armamentul, prima ancheta în care au fost exploatate informaţiile DGIPI privind intenţia lui Omar Hayssam de a părăsi România.
Ancheta a fost preluată de Cătălin Borcoman în aprilie 2007, abia delegat la structura centrală a DIICOT de la DIICOT Braşov. Anchetatorul a construit întregul probatoriu în jurul ideii că sirianul a fugit din România la bordul unei nave care a plecat din Portul Constanța. Cătălin Borcoman a fost adjunct al DIICOT din 2009 până în februarie 2010, apoi s-a reîntors la Braşov unde este, de la 1 iulie, şef al structurii locale a DIICOT.

Ilie Botoș, procuror general al României la momentul la care Omar Hayssam a părăsit țara, este acum consilier al vicepremierului Gabriel Oprea, cel care l-a susținut și l-a protejat tot timpul. Înainte de demisia din fruntea Parchetului General, chiar Ilie Botoș a recunoscut prietenia veche, de familie, cu Gabriel Oprea. De asemenea, în timpul declarațiilor date în fața procurorilor, Mohammad Munaf (arestat pentru și el în cazul răpirii jurnaliștilor români în Irak) a spus că, într-o discuție pe care ar fi avut-o cu Hayssam, acesta i-ar fi povestit despre prietenia sa cu Oprea, caruia i-ar fi dat aproximativ 700.000 de dolari ca sponsorizare pentru campania PSD din 2004.

Gabriel Oprea apare, alături Ioan Talpeș și Viorel Hrebenciuc, pe o listă trimisă de Hayssam apropiaților săi, în 2006, când era încarcerat la Penitenciarul Rahova,. “Gabi Oprea – 072…. – prieten Botoș”, nota Hayssam în scrisoarea expediată familiei într-o geantă cu haine murdare.

Hayssam a făcut câteva sponsorizări în județul Ilfov, însă doar apa minerală și articole sanitare. Nu l-am cunoscut niciodată personal. Nu înțeleg nici legătura, din bilet, cu Botoș

Gabriel Oprea
actual vicepremier

 

Dan Fătuloiu, fostul șef al Poliției Române, apare și el pe lista lui Omar Hayssam, la capitolul „ofițeri angajați”. Fătuloiu nu doar că nu a fost sancționat, ci promovat până la vârful Ministerului de Interne. Asta deși a fost acuzat că i-ar fi ascuns ministrului de interne de atunci, Vasile Blaga, informațiile legate de existența unui pașaport fals cu fotografia sirianului și datele de identitate ale unei alte persoane, abandonat pe holurile arestului Poliției Capitalei. În prezent, chestorul Dan Fătuloiu este șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea.

Chestorul Nelu Pop, șef al Poliției de Frontieră la momentul la care Omar Hayssam a părăsit România, nu doar că a fost sancționat, dar ocupă și acum o funcție de conducere în Ministerul Afacerilor Interne: este șeful Inspectoratului General pentru Imigrări.

Mihaela Chiper
Andi Topală

Foto Liviu Untaru

NICIUN COMENTARIU