5.2 C
București
miercuri, 27 octombrie 2021 - 9:20

Dosarul votului din diaspora se mută de la Parchetul General la DNA

spot_img

DNA a cerut Parchetului General dosarul în care se începuse urmărirea penală in rem pentru votul din diaspora, ca să-l conexeze cu un alt dosar deschis la Direcție

Munchen_votare_2014_SZ

Practic, procurorii anticorupție au și ei ancheta lor, deschisă ca urmare a unor suspiciuni de corupție cu privire la votul de la alegerile prezidențiale din noiembrie. Așa că DNA a cerut Parchetului General dosarul privind împiedicarea unor cetățeni români de a vota în străinătate, pentru a putea conexa cele două anchete.

În dosarul având ca obiect modul de organizare şi desfăşurare a votului din diaspora, la data de 18 noiembrie 2014, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu) şi art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Secţia de urmărire penală şi criminalistică a efectuat acte de urmărire penală constând în obţinerea de la Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe a actelor oficiale relevante pentru documentarea cauzei.

La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132  din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică  a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri.

comunicat Parchetul ÎCCJ

Faptele pentru care sunt suspiciuni sunt de abuz în serviciu, neglijență, dar și împiedicarea dreptului constituțional de vot. Este vorba, susțin surse judiciare, de aceeași stare de fapt, dar cu altă încadrare juridică, așa explicându-se că se mută competența la DNA.

La nivelul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare și desfășurare a votului în Diaspora.

Procurorii anticorupție, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se află înregistrat un dosar penal cu același obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituții cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale.

comunicat DNA

De altfel, Parchetul General anunțase, pe 20 noiembrie, că cercetările in rem privind modul în care s-a organizat votul pentru românii din străinătate au început imediat după turul I, fiind depuse mai multe sesizări în care sunt indicaţi drept responsabili miniştrii din guvernul Victor Ponta.

MAE a precizat că a trimis procurorilor toate documentele privind organizarea votului în străinătate. După ce s-au cerut acte și de la alte autorități, anchetatorii au început urmărirea penală pentru fapta de încălcare a dreptului la vot, prevăzută de articolul 385 din Codul Penal.

Potrivit sesizărilor depuse de românii din străinătate, plângerile sunt îndreptate împotriva miniştrilor şi a celor care au organizat alegerile. Cele mai multe sesizări au fost trimise din partea unor persoane fizice, pe e-mail, dar au fost sesizări și din partea unor diferite instituţii, declara Tiberiu Nițu pe 20 noiembrie.

La rândul său, şefa Curţii Supreme, Livia Stanciu a susţinut că strict pe lege, Guvernul ar fi putut emite o ordonanţă de urgenţă pentru suplimentarea secţiilor de vot din străinătate, sau înființarea unora noi.

Peste 360.000 români din diaspora au votat până la ora 23.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, faţă de peste 161.000 în primul tur, cei mai mulţi votanţi înregistrându-se în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Franţa şi Germania, conform datelor BEC. În ciuda numărului record de români care s-au prezentat la vot în străinătate pentru alegerea noului preşedinte al României, au existat, din nou, mii de concetăţeni care nu au putut vota.

La Paris şi la Torino s-a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva românilor care au protestat faţă de neprelungirea programului de vot. Mai mult, la Londra, secţia de votare de la Brent Civic şi-a închis porţile cu o oră şi jumătate înainte de finalul programului de vot, organizatorii considerând că doar cei care mai erau înăuntru puteau vota.