Dosarul “Transferurilor”: Curtea de Apel nu a respectat procedura când i-a condamnat pe “greii” fotbalului

Dosarul transferurilor
foto: ziuaveche.ro

Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul “Transferuri în fotbal”, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt inculpați și a dispus condamnarea pe probe în baza cărora aceștia fuseseră anterior achitaţi, arată magistrații Curții Supreme în motivarea decizie de rejudecare a cauzei.

Magistraţii Curții Supreme au decis, pe 20 mai, să trimită dosarul transferurilor de jucători pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru Gheorghe Popescu, Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Nețoiu, acuzaţi de înşelăciune.

Judecătoarele Corina Jîjîie şi Lucia Rog au admis recursurile făcute de cei opt oameni de fotbal şi au desfiinţat “în totalitate” decizia prin care aceştia au fost condamnaţi de Curtea de Apel. Al treilea judecător din completul de la Curtea Supremă care a judecat dosarul transferurilor, Lavinia Lefterache, a hotărât că “acţiunile penale din prezenta cauză şi vinovăţia se evaluează distinct pentru fiecare din inculpaţi” şi a apreciat, în opinie separată, că trebuie admise recursul DNA cu privire la Jean Pădureanu şi Gheorghe Popescu şi recursurile lui Gheorghe Popescu şi Jean Pădureanu. Judecătoarea Lefterache a opinat în favoarea casării sentinţei Curţii de Apel Bucureşti cu privire la cei doi şi pronunţării unei soluţii de încetare a procesului penal împotriva acestora, ca urmare a acoperirii integrale a prejudiciului.

Curtea Supremă a dat, joi, publicităţii motivarea deciziei de rejudecare a dosarului transferurilor de jucători, cei doi judecători care au avut opinia majoritară arătând că instanţa de apel a greşit atunci când a dispus desfiinţarea deciziei de achitare stabilită de Tribunalul Bucureşti şi a dispus condamnarea celor opt oameni din fotbalul românesc în baza aceloraşi probe prin prisma cărora s-au dictat şi achitările din acest caz.

Un alt argument al celor doi judecători este acela că instanţa de apel nu i-a ascultat temeinic pe cei opt inculpaţi, ci doar a notat că aceştia îşi menţin declaraţiile date la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la Tribunalul Bucureşti. Magistraţii au arătat că, indiferent de spusele inculpaţilor, Curtea de Apel trebuia să le ia o declaraţie completă, în contextul în care aceştia fuseseră achitaţi anterior.

Judecătorii au mai notat, în motivare, că din actele dosarului se reţine că Tribunalul Bucureşti, făcând o analiză a materialului probator, a apreciat că niciuna dintre acuzaţiile aduse celor opt oameni de fotbal nu se confirmă, iar faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată nu există, dispunând achitarea.

“Curtea de Apel, stabilind o situaţie de fapt total opusă celei reţinute de tribunal, dar concordantă cu cea expusă în rechizitoriu, a concluzionat că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată există şi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălare de bani, şi, pe cale de consecinţă, a desfiinţat în totalitate sentinţa instanţei de fond şi a dispus condamnarea tuturor inculpaţilor şi obligarea lor la plata despăgubirilor civile, respectiv confiscarea specială a sumelor de bani obţinute, în situaţiile în care nu a existat o constituire de parte civilă”, au scris cei doi judecători din complet care au dispus rejudecarea dosarului.

Verificând modul în care s-a desfăşurat cercetarea judecătorească care a condus la pronunţarea unei soluţii de condamnare, judecătorii Curții Supreme au constatat că, la primul termen de judecată, din 5 septembrie 2012, cauza a fost amânată pentru a se acorda posibilitatea inculpaţilor să-şi angajeze apărător. La următorul termen, din 3 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererile lui Pădureanu, Copos, Popescu, loan şi Victor Becali de administrare de probe, respectiv de efectuare a unei expertize financiar contabile, precum şi cererea de ascultare a martorilor loan Horoba, Dorin Stoian, Lucian Sânmărtean, Ionel Ganea şi Versluis Johan, ca neutile soluţionării cauzei. Instanţa a consemnat în încheiere că Popescu, Copos, Borcea, Pădureanu, Ioan şi Victor Becali au arătat că îşi menţin declaraţiile date în cauza şi că se consideră nevinovaţi. Totodată, din oficiu a fost pusă în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru Copos şi Pădureanu, iar la cererea apărării instanţa a dispus amânarea cauzei pentru 26 octombrie 2012. La acest ultim termen de judecată a fost prezent şi Gheorghe Neţoiu, care a arătat că “îşi menţine depoziţiile anteriore şi nu are alte completări de făcut”, după care a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor.

“În pofida caracterului devolutiv integral al căii de atac, prevăzut de dispoziţiile art. 371 alin. 2 C.proc.pen., şi, deşi era obligată să procedeze la audierea inculpaţilor achitaţi, Curtea s-a limitat în mod total nejustificat în a consemna în încheiere poziţia procesuală a acestora, după care, fără a administra nicio altă probă, respingând toate cererile formulate în acest sens de către apărare, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere, a constatat vinovăţia inculpaţilor, statuând asupra unor aspecte cu profund caracter faptic, printr-o altă interpretare a probatoriului administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti”, au menționat judecătoarele Curții Supreme în motivarea deciziei lor.

În primul rând, în cauză s-au încălcat dispoziţiile art. 378 alin. 11 C.proc.pen. potrivit cărora, cu ocazia judecării apelului, instanţa este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în partea specială Titul II. Capitolul II, atunci când nu a fost ascultat la instanţa de fond, precum şi atunci când instanţa de fond nu a pronunţat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare

Înalta Curte de Casație și Justiție

Instanţa a menţionat că textul a fost introdus ca urmare a condamnărilor României la CEDO, instanţa europeană statuând că, atunci când o instanţă sesizată cu soluţionarea unei cauze în fapt şi în drept, este învestită să analizeze în ansamblul ei problema vinovăţiei sau nevinovăţiei, aceasta nu poate, din motive de echitate a procedurii, să decidă asupra acestor probleme fără aprecierea directă a mărturiilor prezentate personal de inculpatul care susţine că nu a comis fapta considerată infracţiune.

Magistraţii au precizat că instanţa de apel şi-a fundamentat decizia pe o nouă interpretare dată probatoriului, inclusiv declaraţiilor martorilor, inculpaţii fiind găsiţi vinovaţi pe baza aceloraşi probe care au condus la pronunţarea, de către prima instanţă, a unei soluţii de achitare.

Magistraţii au atras atenţia că nici procurorii nu au avut un rol activ în judecarea apelurilor, aceştia arătând că Ministerul Public nu a propus administrarea niciunei probe, opunându-se celor solicitate în apărare de către inculpaţi, cu motivarea că acestea ar fi inadmisibile întrucât tind la dovedirea nevinovăţiei deja stabilită de către instanţa de fond.

Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat dosarul pentru rejudecare pe 2 august şi a stabilit primul termen de judecată pe 11 septembrie 2013.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe cei opt oameni de fotbal pe 2 octombrie 2008, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

R.D.

NICIUN COMENTARIU