10.9 C
București
duminică, 28 februarie 2021 - 19:56

Dosarul Romexterra, privind una dintre cele mai mari fraude bancare, bate pasul pe loc la Parchetul General

Una dintre cele mai mari fraude bancare este anchetată cu viteza melcului de procurorii diferitelor structuri ale Ministerului Public, după aproape șapte ani de la comiterea faptelor.

Oameni de afaceri sau persoane din conducerea Sucursalei Brașov a băncii Romexterra (actualmente Nextebank) sunt achetați pentru un prejudiciu ce depășește, la prima vedere, 160 milioane lei. Surse bancare susțin că faptele comise în 2006 s-au înregistrat nu doar la nivelul sucursalei brașovene, ci chiar pe scară largă, în activitatea întregii bănci.

Toate persoanele implicate sunt anchetate pentru spălare de bani și acordare nelegală de credite (peste 1.000). Rețeaua controlată de fostul director adjunct al sucursalei brașovene, Mihai Mațepiuc, alături de două grupuri de firme, Butum și Maroma, a fost denunțată la DNA chiar de Romexterra, în urma unui control intern. Cu toate acestea, DNA a închis dosarul, stabilind că nu a fost produs nici un prejudiciu, după cum susținea, la vremea respectivă, avocatul lui Mihai Mațepiuc. În schimb, procurorii anticorupție au deschis alt dosar finalizat cu o trimitere în judecată. Citiți în continuare întreaga poveste, dar și câteva amănunte picante referitoare la procurorii sau judecătorii care au avut legătură cu ancheta.

Scurt istoric al cazului

În anul 2006, fără acordul reprezentanților a zeci de firme, acestea au fost implicate în activitatea de creditare/debitare ilegală și ilicită inițiată și susținută de către fostul director adjunct al Romexterra Bank Brașov –Mihai Răzvan Mațepiuc. Beneficiari ai acestor activități au fost în mare parte grupurile de firme BUT și MAROMA, controlate de Gheorghe Cristi Butum și Iulian Doftoreanu. Deci, fără acordul reprezentanților lor, numeroase companii cu bonitate au contractat ilegal împrumuturi fictive (fictive doar pentru ele), după care, în realitate, banii au ajuns în conturile altor societăți comerciale.

Practic, pe numele unor firme „curate”, care nu avuseseră niciodată incidente de plată, se deschidea un nou cont, despre care știau doar directorul adjunct Mațepiuc și câteva persoane, conturi în care se vărsau sume mari de bani. Valoarea creditelor varia între 1,5 și 3,5 milioane RON (1,5 și 3,5 miliarde de lei vechi). Din conturile respective, prin operațiuni fără acoperire – cum ar fi storno, factură sau ordin de plată – fără nici un indiciu pentru a fi identificate, sumele ajungeau în conturile firmelor lui Butum și Doftoreanu. După cum reiese din datele furnizate la dosarul cauzei de către bancă, cele 10 firme ale lui Doftoreanu înregistraseră 339 de incidente de plată. Cea mai mare parte a creditelor era acoperită în scurt timp, proprietarii conturilor având de plătit comisioanele. Situația a devenit critică în momentul în care nu au mai fost restituiți banii, iar firmele care habar nu aveau ce se petrece în conturile lor, au început să fie anunțate sau somate să achite datorii de care nu știau, dar care figurau în contul lor.

La data de 1 noiembrie 2006, aproximativ 100 de clienți ai băncii au fost convocați de directorul adjunct Mihai Mațepiuc, la sediul Romexterra Bank Brașov, unde, într-o ședință comună, le-a adus la cunoștință situația reală a conturilor lor și a faptului că el a generat artificial și ilegal relații comerciale fictive între societățile lor și le solicită să își asume aceste credite și aceste relații comerciale inexistente în realitate, prin semnarea unor documente fără acoperire legală, asigurându-i că el se va ocupa de închiderea acestor credite.

Unii clienți ai băncii au acceptat propunerea, iar alții au refuzat-o, ducându-i în situația de a purta discuții și negocieri, uneori tensionate, în vederea găsirii unei soluții de rezolvare a situației ilegale în care au fost puși fără știrea și fără acordul lor, context în care în perioada care a urmat datei de 1 noiembrie au avut loc numeroase discuții telefonice, întâlniri, deplasări la bancă etc.

Mihai Mațepiuc nu a precizat nici numărul operațiunilor ilegale efectuate și nici valoarea acestora, astfel că nimeni nu știa care este prejudiciul real total care a fost creat fiecărei societăți, deci nimeni nu avea cum să cunoască prejudiciul total pe care l-a suferit. În afară de creditele cu care figurau ca debitoare, din conturile societăților fuseseră retrase și sume proprii pentru acoperirea unor cheltuieli aferente creditelor derulate și le fuseseră create și obligații față de bugetul consolidat al statului.

La 3 noiembrie 2006, la Romexterra Bank Brașov este demarat un audit, control dispus prin ordin cu o zi înainte și despre care Mațepiuc știa că va urma, motiv pentru care a și convocat întâlnirea cu clienții băncii, în încercarea de a-i determina pe aceștia să accepte semnarea unor acte care erau menite să acopere ilegalitățile făcute de el.

Conform raportului de audit intern nr. 8666/21.12.2006 al Băncii Romexterra, directorul adjunct, Mihai Răzvan Mațepiuc, „doar pe parcursul anului 2006, a inițiat un număr de 1270 operațiuni bancare, confirmate ca fiind ilegale și cu nerespectarea normelor legale în materie”. Valoarea acestor operațiuni neautorizate și ilicite se ridică la o primă apreciere la suma de 165.100.000 RON. Această sumă, este însă una orientativă, mai ales că fostul director adjunct a efectuat încasări în contul curent al firmelor, plăți din contul unor societăți către contul altor societăți, ridicări de numerar fără acordul conducerilor societăților,depuneri de numerar, deschiderea de conturi colaterale disponibile din credite pe care s-au derulat operațiuni de încasări și plăți din credite acordate ilegal, fără știrea clienților și fără ca firmele să fi solicitat deschiderea acestor conturi. Unele operațiuni de la sucursala brașoveană a Romexterra au fost făcute și noaptea, în afara orelor de program, ori din afara sediului băncii umblându-se în conturile firmelor componente ale așa numitului Grup de Firme Maior de unde au fost luați bani pentru a acoperi credite restante contractate de alți clienți ai băncii. În acest mod, societățile componente ale așa numitului Grup de Firme Maior au suferit un prejudiciu considerabil, prin crearea pe numele lor a unor datorii, prin retragerea de numerar din conturi, prin crearea unor datorii față de bugetul consolidat al statului, etc.

Cea mai mare parte a operațiunilor ilegale de debitare, respectiv, creditare, a conturilor deschise de societăți a fost efectuată de angajații băncii, în special de Mihai Mațepiuc, prin utilizarea serviciului bancar TerraBanking. Unele dintre tranzacții au fost operate în afara instituției bancare. Conform inspectorilor financiari bancari Alexandru Cătălin Albu și Gheorghe Telea, împreună cu directorul Viorel Tuinea, „principalele persoane vinovate sunt Mihai Mațepiuc și Floarea Tătar, care au încălcat prevederile legale”, se precizează în raportul de audit intern, ca urmare a controlului efectuat în decembrie 2006 de către Direcția de Control a Romexterra Bank.

Ca urmare a operațiunilor bancare ilegale care au fost desfășurate, prin neplata TVA și a impozitelor aferente, s-a produs un prejudiciu considerabil și la bugetul de stat.

După lungi discuții, cei care au refuzat inițial propunerea lui Mațepiuc au acceptat, în final, dar au cerut ca, prin intermediul lui, să primească de la Doftoreanu și Butum, ca beneficiari reali ai creditelor, file CEC în valoare de 1.000.000 RON de la fiecare. Ulterior, patronii firmelor au constatat că acestea nu au acoperire.

După acest incident, pentru că discuțiile au devenit și mai tensionate, pe 14 decembrie 2006, Mihai Mațepiuc se autodenunță la DNA Brașov și totodată, împreună cu Gheorghe Butum și Iulian Doftoreanu formulează, în calitate de părți vătămate, plângeri penale împotriva patronilor de firme țepuite. Printre aceștia se afla și liderul revoluționarilor, Dorin Lazăr Maior, trimis în final în judecată, alături de o altă persoană, sub acuzația de șantaj.

Dosarul a fost instrumentat de procurorul Marius Sulu, iar rechizitoriul a fost confirmat de șeful de atunci al DNA Brașov, Valentin Șelaru, fost șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General. Marius Sulu avea să devină, ulterior, șeful DNA Brașov.

În 2006, Dorin Lazăr Maior a fost trimis în judecată pentru șantaj, procesul aflându-se acum la Judecătoria Târgu Mureș.

Amănunte interesante ale cazului „Maior-Romexterra”

• în anul 2006, procurorul Marius Sulu întocmește rechizitoriul și îi trimite în judecată pe Dorin Lazăr Maior și Ovidiu Tițion pentru trei infracțiuni de șantaj. În același timp, disjunge cauza și trimite dosarul spre competentă soluționare Parchetului General, la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică

• rechizitoriul este confirmat de Valentin Șelaru, șeful de la acea vreme al DNA Brașov, promovat ulterior șef al … Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, unde ajunge în final ancheta

• Dosarul de șantaj în care este judecat Dorin Lazăr Maior a fost strămutat inițial de la Brașov la Gheorghieni, unde judecător de caz a fost cumnata procurorului care a întocmit rechizitoriul, Marius Sulu

• De la Gheorghieni, dosarul a ajuns în final la Târgu Mureș, unde judecător de caz este Andreea Mihaela Sescu, fiica procurorului Vasile Pavel, fostul coleg al Oanei Schmidt Hăineală, la Parchetul Bacău, care, împreună cu aceasta, l-a arestat și trimis în judecată pe studentul Nicolae Țigaret

• Judecătoarea Sescu i-a spus în sala de judecată lui Dorin Lazăr Maior: „Puteți să vă duceți și la Băsescu, că nu mă interesează”. De altfel, într-un cerc restrâs, ea ar fi afirmat: „Nici nu am nevoie să studiez dosarul, îl condamn oricum”.

• Mulți martori au confirmat în instanță metoda lui Mațepiuc de a deschide linii de credit unor firme, fără acordul reprezentanților acestora

• Judecătorul nu acceptă ca probă nici auditul intern al Romexterra, nici expertiza contabilă realizată în dosarul de la Parchetul General, care atestă faptele comise de Mațepiuc, Doftoreanu și Butum.

Andi Topală