Dosarul Microsoft: Ce profit au scos denunțătorii rămași martori la DNA

„Autorii” afacerii Microsoft-Fujitsu-EADS au împărţit între ei jumătate din discountul oferit de Microsoft guvernului român

DNA_sigla 1_SZ

Un calcul bazat pe documentele oficiale ale DNA arată că „autorii” afacerii Microsoft-Fujitsu-EADS au împărţit între ei jumătate din „reducerea” promisă de Microsoft guvernului român. Cealaltă jumătate din discountul de 47%, a fost plătită drept comision de succes traficanţilor de influenţă – o parte deja arestaţi la cererea DNA.

Claudiu Florică şi Dragoş Stan şi-au înregistrat denunţurile la DNA în august-septembrie, căpătând, două săptămâni mai târziu, calitatea de martori. Dinu Pescariu, deşi nu este citat de procurori cu vreo calitate în actul de acuzare, nici măcar cu o declaraţie, a furnizat DNA-ului proba capitală împotriva lui Dorin Cocoş: înregistrarea ambientală a convorbirilor purtate în biroul său şi cele 5 pixuri şi chitanţe într-o folie de plastic.

Sursa Zilei a pornit calculele de la mitele înregistrate oficial, prin denunţuri şi transferuri bancare, în contul principalilor acuzaţi, sau doar „împricinaţi” din anchetă, evidenţiind astfel beneficiul celor care au furnizat procurorilor principalele instrumente de acuzare.

Lotul 2004 – Profit net de 26,5 milioane USD

Procurorii DNA susţin că pentru plata comisioanelor şi mitelor în contractele negociate în 2004 (achiziţia de licenţe Microsoft şi EADS), Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, parteneri în afacere, au înfiinţat compania offshore Profinet. Fujitsu Siemens Computers (vânzătorul licenţelor către statul român) a plătit către Microsoft 25.646.708 dolari şi a  revândut Guvernului aceleaşi licenţe cu 54.567.465 dolari.

Diferenţa s-a împărţit pentru comisioane şi mite, respectiv 28.920.757 dolari.

Conform referatului DNA, intermediarii au beneficiat de transferuri în valoare de 18.344.000 USD. Deşi printre beneficiarii direcţi de sume se numără chiar şi „promotorii” contractului de informatizare (vezi situaţia lui Dragoş Stan sau Dinu Pescariu), este plauzibilă varianta că mai toţi banii au fost folosiţi pentru recompensarea funcţionarilor guvernamentali. Această diferenţă reflectă un profit net pentru iniţiatorii afaceri de peste 10 milioane de euro. Marja de eroare a calculului este de 4 milioane de euro, întrucât contractul dintre Profinet şi Fujitsu a fost majorat succesiv până la suma de 22.787.515 USD, neexistând informaţii despre alţi subcontractori.

Trebuie menţionat că la scurt timp după încheierea contractul cadru, statul a suplimentat cu încă 50 de milioane de dolari, printr-un act adiţional, achiziţia de licenţe Microsoft. Suma finală a fost de 105 milioane de euro, fără ca documentele aflate în posesia anchetatorilor să demonstreze noi plăţi de comisioane către intermediari. Profitul afacerii rămâne în acest caz discountul curat de 47% pe care Microsoft îl acordase statului român, dar care fusese înghiţit de Fujitsu. Respectiv 26,5 milioane de dolari – adică diferenţa şpăgii plătite din cele 49,3 milioane de dolari cu care Fujitsu a rămas după ce a plătit licenţele Microsoft.

  • Running Total Group Ltd. – firmă controlată de Nicolae Dumitru, circa 7.500.000 USD,
  • Nero Invest – suma de 450.000 USD.
  • Menedil Associated SA – firmă controlată de Khalil Abi Chahine, circa 1.250.000 USD
  • Zonko Overseas Ltd. – firmă controlată de Dragoş Stan, circa 5.000.000 USD,
  • Atlantis AG – firmă controlată de Nicolae  Culacov, circa 900.000 USD.
  • Adrian Ujeniuc – 440.000 USD
  • Pescariu Dinu  – 3.200.000 USD.

 Acesta contract a fost completat de SEI – programele de informatizare extinsă de Ministerul Educaţiei – acolo unde Omnilogic (condusă de Gabriel Marin – prim denunţător în dosar –  înregistrat la 31 ianuarie 2014) a fost subcontractant principal pentru SIVECO.

Lotul 2009 – Profit 50 de milioane de euro

Conform datelor din referatele DNA, Fujitsu a refuzat să plătească, în 2008, o şpagă de 1,8 milioane de euro ministrului Comunicaţiilor de atunci, Gabriel Sandu pentru deblocarea plăţilor către companie. Mita ar fi fost negociată şi ar fi urmat să fie plătită prin biroul de avocatură Boştină. Claudiu Florică a fost revocat din funcţia de conducere de la Fujitsu şi a obţinut prelungirea licenţierii, prin intermediul unei licitaţii trucate, printr-un nou consorţiu reprezentat tot de el, D.Con.Net. Procurorii susţin că strategia a fost pusă la punct tot de Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, acest din urmă fiind interfaţa în relaţia cu Dorin Cocoş – autorul împărţirii comisioanelor.

Offshore-ul Profinet din prima rundă de contracte a fost înlocuit, în 2009, cu Barringwood Investment Limited. Suma plătită de D-Con.Net pentru „intermediere” şi consultanţă a fost de 18.153.058 euro. Valoarea contractului în care a fost angajat statul român (Ministerul Comunicaţiilor) este de 96 milioane de euro, cu o suplimentare de 33 de milioane de euro. În total,  129 de milioane de euro. Cota mitelor plătite a fost de 13%.

Barringwood este contul din care au fost virate sume după indicaţiile lui Dorin Cocoş, în cadrul unei întâlniri la Eurohotel (proprietatea omului de afaceri):

  • Gabriel Sandu – 2,7 milioane euro
  • Gheorghe Ştefan – 3,996,360 euro
  • Dorin Cocoş – 9 milioane euro
  • Pentru acelaşi contract, Nicolae Dumitru (Niro) a emis o scrisoare de garanţie – însă documentele DNA nu individualizează beneficiul omului de afaceri.
  • Unicredit a preluat din 28.09.2009 toate drepturile, garanţiile şi privilegile de la consorţul D.Con.Net – cu un cost de finanţare de 10%.

Matematica profitului = 50.063.884 milioane euro

129 milioane euro contractul de prelungire a licenţelor

47% discountul rămas la D-Con.Net

-18.153.058 viramentele offshore

Cei trei martori decisivi în economia dosarului

Claudiu Florică şi Dinu Pescariu au fost parteneri egali în afacerea cu licenţe Microsoft, prin urmare este lesne de apreciat că parteneri au împărţit în cote egale profitul după scăderea şpăgilor şi celorlalte comisioane. Denunţul din 25 septembrie şi declaraţia de martor din 10 octombrie, date de Claudiu Florică se regăsesc în motivarea arestărilor obţinute deja de DNA.

Legea denunţului la DNA

Persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta ordonanţă de urgenţă în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

 CAPITOLUL IV, Dispoziţii procedurale, Art. 19  OUG 34/2002

Niro, lobist oficial

Nicolae Dumitru s-a autodefinit drept „un lider de opinie în mediul economic” care prin „reţeaua extinsă de cunoştinţe a contribuit la încheierea contractelor dintre Fujitsu Siemens Computers şi statul român”. Astfel a justificat, prin avocaţi, încasarea sumei de 7,95 milioane de euro, adică 15% din primul contract încheiat de Guvernul Năstase cu în procesul de delapidare judecat la Viena, contra fostei conduceri a Fujitsu. Tot procurorii susţin că după apariţia în presă a primelor informaţii despre anchetă, Nicolae Dumitru şi-a donat afacerile copiilor şi a blocat toate sponsorizările.

Claudiu Florică a revândut licenţe şi altor instituţii publice, pe relaţiile lui Pinalti

Claudiu Florică a vândut licenţe şi altor instituţii publice pe baza relaţiilor pe care i le-a intermediat Gheorghe Ştefan. Detaliul a fost notat de procurori în urma confruntării dintre Claudiu Florică şi Gheorghe Ştefan, de la DNA.

Inculpatul Gheorghe Ştefan nu neagă nici faptul că l-ar fi prezentat pe Florică Claudiu directorului Folea de la Electrica.

referatul DNA

Din Anexa HG 277/2009 reiese că firmele lui Claudiu Florică au revândut licenţe Microsoft şi Ministerului Justiţiei, precum şi Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

Cum vor calcula procurorii prejudiciul

Poziţia procurorilor anticorupţie vizavi de prejudiciu este extrem de tranşantă în fiecare dintre documentele oficiale ale anchetei. Aceştia susţin că toate cele patru contracte investigate s-au încheiat prin încălcarea legii achiziţiilor publice (atribuiri directe, licitaţii măsluite), prin urmare cel mai probabil procurorii urmăresc recuperarea integrală a sumei plătite de stat din conturile inculpaţilor care vor fi găsiţi vinovaţi de instanţă. Procedural vorbind, denunţătorii cu calitate de martor, rămân cu clădiri, vile, terenuri, spaţii de birouri şi foarte mulţi bani cash – nedeclaraţi, după cum reiese din propriile denunţuri. Cu alte cuvinte, procedura le permite procurorilor să recupereze de la inculpaţi prejudiciul integral de 1,095 miliarde de dolari rezultat din trucarea celor patru contracte investigate.

Intrarea EADS în România: 4 milioane de euro

Separat de cele trei contracte (două de licenţiere şi programele SEI), Fujitsu a mai indentificat, în 2010, 12 milioane de euro drept venituri legate de contractul pentru Securizarea Frontierelor României. Plăţile efective din cele două offshore-uri intermediare depăşesc cu puţin 4 milioane de euro. Nici Fujitsu, nici procurorii DNA nu au clarificat soarta diferenţei de 8 milioane de euro.

  1. Profinet – FSC a achitat în avans 2 milioane de euro pentru consultanţă în vederea obţinerii contractului cu EADS
  2. Gessa Advisory – 280.000 euro avans pentru a livra în avans informaţiile privind desfăşurarea proiectului, procedurile şi cerinţele viitorilor clienţi.
  3. Smart Control SRL – asociat Costel Gabriel Tănase şi asociat/administrator Cristinel Marius Tănasă,  a primit 1,56 milioane euro. Bazele de date on-line arată că această firmă a câştigat mai multe licitaţii cu instituţii publice: 5 cu Monitorul Oficial, câte una cu Romatsa şi Prefectura Galaţi.
  4.  CG&GC Inteligent Technology SA – este în lichidare din mai 2012 – asociaţi Claudia Tatiana Giurgea şi Liviu Cornel Giurgea, reprezentantă de Mihai Florian, a primit 1,75 milioane Euro. În 2006, directorul FTS Victor Malinowski le scria angajaţilor că aceasta companie „deţine relaţii foarte strânse cu Ministerul Internelor şi din acest motiv este propusă pentru acest proiect”. Firma a fost implicată în mai multe scandaluri cu contracte publice în judeţul Mehedinţi, iar în ianuarie 2012 Adrian Duicu i-a prelungit contractele, deşi intrase în faliment la cererea Asseco See SRL.
  5.  Asseco See SRL – cu asociat unic ASSECO South Eastern Europe SA Polonia, preşedinte Cătălin Liviu Gheorghe – a primit 650.000 euro – CA format din Alina Zenovia Boboc, Dragoş Şerban Stan, Călin Barseli, Mihaela Trader.
  6.  Net Consulting SRL – administrator Dragoş Şerban Stan – a primit 40.000 euro – a înfiinţat şi SCOP Computers SRL şi MB Distribution SRL
  7.  Midocar Consulting SRL – asociaţi Midocar SRL, Silviu Preoteasa, Ana Maria Strauss, Henrz Resmont, Mihai Dumitru Verneanu, Tudor Alexandru Georgescu- a primit 6.000 euro – administrată până în 2006 de av Cătălin Cedric Ghigea, primul angajat şi directorul EADS România.
  8.  Centrul de Pregătire Informatică SA – 9.000 de euro
  9. Boştină şi Asociaţii – a susţinut „negociereile finale” cu EADS. Boştină ar fi prestat servicii de consiliere juridică privind negocierea, întocmirea şi încheierea contractuluui cadru dintre FTS şi EADS, precum şi consilierea jurdică cu privire la Contractul „Border Control”.

NICIUN COMENTARIU