Dosarul “Jaful secolului”. Proprietarul tablourilor a încasat deja asigurarea: 18 milioane de euro UPDATE

dancu_catalin

  • UPDATE

La Judecătoria Sectorului 3 s-a prezentat și Petre Condrat – asistentul designerului Cătălin Botezatu -, care ar putea fi audiat marți de magistratul care judecă fondul cauzei.

Procesul în dosarul privind furtul tablourilor de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam (Olanda) – furt botezat de presa internațională “Jaful secolului” – a început marți, la Judecătoria Sectorului 3 din București, cu multe semne de întrebare.

În primul rând, fundația Triton – proprietara tablourilor – și-a încasat deja prima de asigurare, de numai 18 milioane de euro, în condițiile în care doar două dintre cele șapte picturi furate ar valora, potrivit specialiștilor, minimum 60 de milioane de euro.

Cătălin Dancu, avocatul lui Radu Dogaru (unul dintre tinerii inculpați pentru furtul tablourilor) a pus în discuție modul extrem de rapid în care asiguratorul a achitat polița pentru tablourile furate. În plus, același asigurator a transmis autorităților române că va ridica pretenții de daune din partea inculpaților de furt doar în condițiile în care se va stabili că operele de artă au fost distruse, în caz contrar fiind dispus să aștepte până când acestea vor fi recuperate. Apărătorul a adăugat că nu i se pare normal ca un asigurat să încaseze asigurarea înainte să se stabilească dacă există și alte cauze care au dus la dispariția tablourilor.

În opinia avocatului Cătălin Dancu, atitudinea autorităților olandeze în acest caz este cel puțin ciudată. Cu atât mai mult cu cât se pune în discuție posibilitatea ca autorii furtului să fi avut complicități din interior în contextul în care ușa prin care se presupune că autorii furtului au pătruns în muzeu, în noaptea în care a fost comisă fapta, era întredeschisă.

Mai mult – a mai arătat apărătorul – la fel de ciudată este și situația Natașei Timofei, iubita lui Radu Dogaru, care a fost pusă sub protecția autorităților olandeze.

Ținând cont de valoarea poliței de asigurare (mult mai mică decât valoarea tablourilor), dar și de atitudinea olandezilor în acest caz, există – potrivit apărătorului – posibilitatea ca tablourile furate de români să fi fost, de fapt, doar “copii autentice” ale operelor originale.

Cristi Ciupercă

NICIUN COMENTARIU