duminică, 24 ianuarie 2021 - 12:34

Dosarul DIPI 2, în oglindă cu cel al protestului din 10 august. Ce trebuie să învețe Augustin Lazăr din lecția dată de DNA Florentinei Mirică

Proteste la Guvern și Președinție, de Ziua Micii Uniri. Se cer salarii si pensii mai mari

Sindicalişti din diferite sectoare de activitate şi pensionari civili şi militari protestează, duminică, de Ziua Micii Uniri, faţă de deciziile luate de autorităţi în...

AstraZeneca reduce la mai puțin de jumătate livrările de vaccin către UE. Care vor fi consecințele pentru România

După ce Pfizer şi-a redus livrările de vaccin către UE săptămâna trecută, acum a venit rândul AstraZeneca. Compania farmaceutică a anunţat că nu va...

Bucureșteanul depistat cu noua tulpină de coronavirus a infectat încă 9 persoane. Focarul, la o școală din Capitală

Ministerul Sănătății a anunțat, sâmbătă seara, că 9 din 10 persoane testate – contacți ai unuia dintre pacienții depistați în cursul zilei de vineri...

Vaccinul anti-COVID are o singură contraindicație categorică. Ce spun specialiștii

Medicul Virgil Musta susține că vaccinul împotriva Covid-19 poate fi făcut de majoritatea persoanelor, dar serul nu este recomandat persoanelor cu reacţie alergică severă...

Ordonanța de clasare dispusă de procurorii DNA în dosarul DIPI 2 scoate a iveală o asemănare din prisma metodelor de lucru și chiar a nivelului de cunoaștere a legii dintre procuroarea care a instrumentat cauza, Florentina Mirică, și procurorul general Augustin Lazăr.

Fosta procuroare anticorupție Florentina Mirică a încercat să-l trimită în judecată pe fostul ministru de interne, Petre Tobă, pentru favorizarea infractorului, acuzat fiind că refuză să declasifice documente utile anchetei în dosarul DIPI 1. Aceeași poziție a avut-o și procurorul general Augustin Lazăr care a insistat la ministrul Carmen Dan să declasifice documente necesare în investigația privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august.

La sfârșitul lunii septembrie, Parchetul General susținea că declasificarea documentelor din dosarul violenţelor la mitingul din 10 august este necesară pentru ca acestea să fie depuse la dosar şi să poată fi consultate de părţi, subiecţi procesuali şi avocaţii acestora. „Declasificarea anumitor documente este necesară în vederea asigurării caracterului echitabil al urmăririi penale, precum şi pentru respectarea dreptului la apărare al părţilor şi subiecţilor procesuali principali. În acest sens, documentele trebuie declasificate pentru a putea fi depuse la dosarul cauzei şi consultate de către părţi, subiecţi procesuali şi avocaţii acestora, doar în acest mod putându-se da eficienţă principiului egalităţii armelor şi aflării adevărului”, anunța Parchetul General, printr-un comunicat de presă.

Carmen Dan declara, la acea vreme, că solicitarea procurorului general privind declasificarea documentelor din dosarul violenţelor din 10 august este analizată de o comisie din cadrul MAI, care va decide cu privire la declasificarea parţială a datelor. Dan a subliniat că nu ministrul dispune declasificarea datelor.

„Procurorul general tot cere. Nicio problemă, poate să ceară, noi vom răspunde de fiecare dată. Am mai spus că nu a fost nicio cerere a parchetului care să fie amânată sau care să întâmpine greutăţi din partea Ministerului. Am expus demersurile făcute, să nu ne acuze nimeni că îngreunăm ancheta. Referitor la declasificare, cred că e îndeajuns să ne uităm în Codul Penal, unde avem un articol care spune că instanţa e cea care decide declasificarea, când consideră că informaţiile sunt utile cercetării judiciare şi poate dispune declasificarea totală sau parţială. Noi am expus în explicaţii, care sunt considerentele. Nu sunt documente clasificate de ministru, nu sunt documente pentru care ministrul poate dispune declasificarea”, declara ministrul Carmen Dan.

Procurorii DNA care au clasat dosarul DIPI 2 explică, și pe înțelesul lui Augustin Lazăr, condițiile în care se declasifică anumite documente și de ce nu poate fi acuzat ministrul pentru favorizarea făptuitorului.

Decizia 21/2018 a Curții Constituționale prevede că hotărârea de a refuza accesul la informații clasificate aparține întotdeauna unui judecător, iar restrângerea dreptului privind accesul la informații poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, judecătorul hotărând în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului.

„Or, dispozițiile art. 352 alin 11 și 12 din Cpp se aplică numai în faza de judecată, în faza de urmărire penală neexistând nicio prevedre legală prin care emitentul unui document clasificat să fie obligat să procedeze la declasificare”, arată procurorii în ordonanța de clasare a dosarului în care Petre Tobă era acuzat de favorizarea făptuitorului.

În același document se precizează că „se desprinde concluzia neechivocă conform căreia refuzul de declasificare și, cu atât mai puțin, «declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă» nu se pot înscrie în tipicitatea laturii obiective a infracțiunii de favorizare a făptuitorului”.

Articolul 20 alineat 3 și articolul 21 din HG 585/2002 prevăd că „emitenții documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menținerii în nivelurile de secretizare acordate anterior și vor prezenta împuterniciților și funcționarilor superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecință” și „ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare”. În aceste condiții, procurorii arată că „inculpatului nu îi poate fi reținută această încălcare a legii, întrucât, pe de-o parte, din conținutul adresei ministrului de interne rezultă că, după efectuarea demersurilor către Administrația Prezidențială – Departamentul Securității Naționale și DIPI, acesta a refuzat declasificarea înscrisurilor solicitate, iar, pe de altă parte, pentru că aceste demersuri nu pot fi considerate ca fiind situate în afara oricărei evaluări sau a precizărilor că un document clasificat poate fi declasificat sau trecut la un nivel inferior de secretizare, ci, dimpotrivă, cu atât mai mult cu cât dispozițiile legale prevăd o posibilitate, și nu o obligație”.

Andi Topală

Avalanșă în Bucegi. Două tinere, prinse sub zăpadă

Două tinere au fost surprinse de avalanșă, sâmbătă, în masivul Bucegi, sub vârful Țigănești. Președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu a anunţat, sâmbătă, la Antena...

Noi reguli pentru români la intrarea în Franța, Belgia și SUA

Atât statele europene, cât și SUA impun, pe rând, noi reguli la intrarea pe teritoriul lor. Unele dintre acestea sunt valabile începând de mâine...

Ion Cristoiu: Peste tot în Europa, “Winter Is Coming”. La noi, “Suflă vânt de primăvară”

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că relaxarea restricţiilor din România privind pandemia, în timp ce în Occident se întâmplă tocmai inves, vine pe...

Premiu de 100 de milioane de dolari, promis pentru cea mai bună tehnologie de captare a emisiilor de dioxid de carbon

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, a promis un premiu în valoare de 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea celei mai bune tehnologii de...

Rapelul împotriva COVID-19 poate fi întârziat până la 42 de zile. Ce spun medicii despre eficacitatea vaccinului în cazul unor amânări

O serie de precizări privind rapelul împotriva coronavirusului au venit vineri de la un oficial din Grupul de Comunicare Strategică(GCS), în contextul în care...