28.9 C
București
miercuri, 6 iulie 2022 - 19:22
No menu items!

Doar un sfert din elevii români pot lucra și comunica în mediul online (studiu)

spot_img

Doar un sfert din elevii de şcoală primară, gimnazială şi liceu au un nivel funcţional al competenţelor digitale, în sensul că pot lucra „competent cu informaţie şi conţinut digital, pot să comunice formal şi informal în mediul online şi să se adapteze la audienţă, înţeleg multiplele oportunităţi pe care internetul le oferă, pot crea şi edita forme diferite de conţinut la un nivel avansat, cunosc şi reguli specifice şi inovatoare legate de protecţia aparatelor şi a informaţiilor personale”, arată un studiu realizat de platforma ed-tech de măsurare a performanţei educaţionale Brio, avizată de Ministerul Educaţiei, citat de News.ro. În clasele I-IV se regăsesc cei mai mulţi elevi consideraţi „nefuncţionali” din punctul de vedere al competenţelor digitale, studiul relevând că aceste competenţe cresc „în mod semnificativ” odată cu vârsta elevilor.

„Scorul mediu al literaţiei digitale obţinut pentru întregul eşantion este de 65.93 puncte – un rezultat care reflectă un nivel mediu minim funcţional al competenţelor digitale. Acest lucru înseamnă că, în medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidaţi, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când ştiu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informaţii specifice). Media scorului este calculată în raport cu rezultatele fetelor (64.57 puncte) şi ale băieţilor (67.29). Diferenţa de 2.72 puncte marchează avansul pe care îl au în medie băieţii în ceea ce priveşte competenţele de literaţie digitală, de aproximativ 4-5%. Doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcţional al literaţiei digitale, ceea ce înseamnă că ei pot să lucreze competent cu informaţie şi conţinut digital, pot să comunice formal şi informal în mediul online şi să se adapteze la audienţă, înţeleg multiplele oportunităţi pe care internetul le oferă, pot crea şi edita forme diferite de conţinut la un nivel avansat, cunosc şi reguli specifice şi inovatoare legate de protecţia aparatelor şi a informaţiilor personale. 18% dintre elevi se încadrează la nivelul nefuncţional al literaţiei digitale. Aceştia pot utiliza tehnologia doar ghidaţi de alte persoane pentru a putea îndeplini, la nivel rudimentar, sarcini simple şi clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul şi alte mijloace digitale ca să participe în societate”, arată studiul. 

Totodată, s-a constatat că 57% din eşantionul studiat se încadrează la nivelul minim funcţional al literaţiei digitale, ceea ce înseamnă că „reuşesc să utilizeze tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidaţi, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când ştiu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informaţii specifice)”.
 
Scorul mediu obţinut de eleve la testele privind literaţia digitală este de 64.57 puncte, astfel: 12% se încadrează în nivelul nefuncţional al literaţiei digitale, 64%  – minim funcţional şi 24% funcţional. Scorul mediu de 67.29 puncte obţinut de categoria elevilor se distribuie procentual astfel: 13% în nivelul nefuncţional, 56%  – minim funcţional şi 32% funcţional. 
 
În ceea ce priveşte regiunile de dezvoltare, nivelul nefuncţional variază „destul de mult între cele opt regiuni”, diferenţele cele mai mari fiind de 11% (între Regiunea Centru şi Regiunea Sud-Muntenia vs. Regiunea Bucureşti-Ilfov). „Totuşi, per ansamblu, regiunile sunt remarcabil de similare”, menţioneză rezultatele studiului.
 
„Competenţele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârsta, cu diferenţe semnificative între scorurile învăţământului primar, gimnazial şi liceal. Creşterea este remarcabilă: de la un scor total de 49.97 pentru 6 ani la un scor total de 73.59 pentru 18 ani. Procentul de copii din categoria sever nefuncţional scade: de la 41% din populaţia şcolară la 6 ani la doar 4% la 18 ani. Procentul de copii în categoria «funcţional» creşte: de la 20% din populaţia şcolară la 6 ani la 51% la 18 ani”, mai transmit autorii studiului.
 
Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanţei educaţionale avizată de Ministerul Educaţiei, alături de UiPath Foundation şi cu spirjinul BCR, a anunţat rezultatele primului raport privind nivelul de literaţie digitală a elevilor de clasele I-XII din România, prin aceasta înţelegând ansamblul de competenţe care permit unei persoane să acceseze şi să utilizeze informaţia digitală în scopurile în care îi sunt necesare, realizând toate procesele de lucru cu informaţia într-un mod securizat, corect, optim şi productiv şi nu simpla capacitate de a utiliza un calculator, laptop sau un aparat similar,
 
Raportul  analizează datele obţinute după primele 7 luni de funcţionare a testului de literaţie digitală în România. 
 
În interpretarea rezultatelor, indicele de literaţie generat de test (un scor care poate varia între 0-100) este clasificat în una dintre cele trei categorii de competenţă:  nivelul „Nefuncţional” reprezintă scorurile cuprinse între 0-50, nivelul „Minim funcţional” reprezintă scorurile între 50-75, nivelul ”Funcţional” reprezintă scorurile între 75-100, informează, printr-un comunicat de presă, autorii raportului.
 
Eşantionul care a stat la baza rezultatelor obţinute în urma aplicărilor testului este format din 3000 de elevi înscrişi în sistemul public de învăţământ, câte 34% fiind elevi de şcoală primară şi gimnaziu şi 32% elevi de liceu. Colectarea datelor s-a realizat în intervalul octombrie 2021-aprilie 2022.
 
Fondatorul platformei Brio, profesorul universitar Dragoş Iliescu, este de părere că cei 25% dintre elevi care sunt încadraţi la un nivel înalt funcţional al literaţiei digitale reprezintă „rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanţei şi productivităţii digitale”.
 
Emanuel Stan