miercuri, 2 decembrie 2020 - 3:36

DNA sesizează CSM după declaraţiile lui Toader. Kovesi invocă decizia CCR pe OUG13, dar ignoră conținutul acesteia și hotărârea din 2011

Un totem metalic, urmărit din deșertul Utah/SUA, până la Bâtca Doamnei/Neamț de vânătorii de mistere

Fotografia unei structuri metalice misterioase apărută la sfârşitul lui noiembrie la Bâtca Doamnei/Piatra-Neamţ, în apropiere de cetatea dacică Petrodava, face înconjurul presei anglo-saxone, după...

Decizie istorică în UK: Curtea Supremă pune capăt practicilor de schimbare a sexului la copii sub 16 ani

Este puțin probabil ca un copil cu vârsta sub 16 ani care ia în considerare realocarea sexului să fie suficient de matur pentru a...

Mamă suedeză traumatizată de pierderea unui copil, îl ține pe al doilea 30 de ani închis în casă

Un bărbat în vârstă de 41 de ani a fost găsit închis într-un apartament dintr-un oraș apropiat capitalei Stockholm, după ce mama sa în...

Atac mortal cu mașină, într-o zonă pietonală din Trier/Germania

”Mai multe persoane” au fost ucise , iar alte 15 au fost rănite, marţi, de o maşină, într-o zonă pietonală din oraşul german Trier...

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a decis să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după declaraţiile ministrului justiţiei pe dosarul “Insula Belina”, catalogând afirmaţiile lui Tudorel Toader ca “o formă de imixtiune în activitatea procurorilor”.

Redăm integral comunicatul DNA:

“În cursul zilei de 26 septembrie 2017, ministrul Justiției Tudorel Toader a făcut o serie de considerații de natură juridică, în contextul unor întrebări ale reprezentanților mass media despre o cauză aflată în lucru la procurorii D.N.A., cunoscută drept “dosarul Belina”. Astfel, ministrul Justiției a afirmat, între altele, că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ. Ca urmare, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări :

1.Declarațiile domnului Tudorel Toader, ministrul Justiției, cu privire la o anchetă penală a D.N.A. în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă o formă de imixtiune în activitatea procurorilor. Sub acest aspect, procurorul șef al D.N.A. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât prin declarațiile din data de 26 septembrie 2017, domnul ministru al Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal.
În susținerea cererii adresate C.S.M. se mai arată: “apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință. Acreditarea ideii că procurorii D.N.A. nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de D.N.A. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”.
2. Cu privire la problema de drept invocată în declarațiile ministrului Justiției, precizăm că aceasta a fost tranșată în mod definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
3. În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.”

La punctul 79 decizia CCR 69/27 februarie 2017, pronunțată în cazul OUG 13 face referire nu doar la legi și ordonanțe de urgență, cât și la hotărâri de guvern. 

Din punct de vedere formal, al autorității emitente, atât legislația secundară (hotărârile de Guvern), cât și legislația primară (ordonanțele simple și de urgență) reprezintă acte administrative. Dreptul comun în materia controlului actelor administrative îl constituie Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, care prevede la art.1 alin.(1)“.
 
Curtea Constituțională a României
decizia nr. 68/27 februarie 2017
 
 
Raluca Dan

După ce și-a pus în cap credincioșii care au vrut să participe la pelerinaje, Guvernul se ceartă acum cu Federația Română de Fotbal

Guvernul lui Ludovic Orban a fost criticat, în ultimele zile, de credincioșii care au vrut să participe în număr mare la pelerinajul de Sf....

Ceremonie scurtă la Arcul de Triumf, de Ziua națională a României. Președintele Iohannis a avut o singură grijă – votul din 6 decembrie

Sărbătorile publice au fost anulate anul acesta, de Ziua Națională a României. Nu au mai avut loc petreceri, nu s-au mai împărțit sarmale și...

Scandal la Buzău. Candidatul partidului fondat de „Petrov”, acuzat de blaturi și combinații politice

Dezvăluiri de senzație și scandaluri au apărut în aceste zile în viața politică buzoiană, protagoniști fiind politicieni cu state vechi, mai ales cu palmares...

Statistici alarmante în Japonia: mai multe victime cauzate de sinucideri într-o singură lună, decât toate decesele Covid. Femeile și copiii, cele mai expuse

Experții au avertizat că pandemia ar putea duce la o criză de sănătate mintală. Șomajul în masă, izolarea socială și anxietatea îi afectează pe...

UK: Pandemia scoate la suprafață rețelele de exploatare sexuală a româncelor. 90% dintre ele au fost recrutate de iubiți

Traficanții sexuali pot obține profituri de peste 1 milion de lire sterline pe an de pe urma unui bordel, iar restricțiile Covid le-au ușurat...