joi, 25 februarie 2021 - 7:09

DNA dă replica liderului UDMR care nu vrea ca magistrații să mai fie anchetați de procurorii anticorupție

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că a constatat “cu îngrijorare” existenţa unor “atacuri publice nefondate” la adresa sa din partea reprezentanţilor partidelor politice. Reacţia vine după ce liderul deputaților UDMR a declarat că împreună cu colegii de la PNL, s-a stabilit ca în cazul desființării actualei SIIJ, magistrații să nu mai fie anchetați din nou de DNA, ci de o nouă structură a Parchetului General.

DNA cere, într-un comunicat de presă în care înșiră succesele instituției, să i se redea competenţa de a ancheta faptele de corupţie presupus săvârşite de magistraţi.

“Având în vedere declarațiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului U.D.M.R. din Camera Deputaților, preluate de mai multe publicații media, în care susține caracterul abuziv cert al anchetelor D.N.A. în cauzele cu magistrați, făcând afirmații precum „Trebuie găsită o soluție astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, „vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să fie investigați din nou de parchetul anticorupție”, „nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”, „Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”, Direcția Națională Anticorupție face următoarele precizări:

– A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

– Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor și denunțurilor depuse de cetățeni.

– Procurorii D.N.A. aplică aceleași reguli și standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate,

– Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a „neacceptării argumentelor procurorilor anticorupție și tratării acuzațiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători”; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracțiuni de corupție sau asimilate celor de corupție, de către magistrați.

– De altfel, susținerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluții de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunțat soluții de achitare în cauzele D.N.A. și care nu au fost anchetați, precum și trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

– Nu a existat o disproporție privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. și care vizau magistrați, față de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competența unității de parchet;

– În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor și procurorilor trimiși în judecată.

În perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar în aceeași perioadă au fost condamnați 100 de magistrați (47 de procurori, 52 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistrați se află în continuare în diferite faze de judecată.”