joi, 21 ianuarie 2021 - 23:22

DNA și ANAF, cap în cap, cu ochii închiși

Ministrul Educației a dat ordin pentru reducerea numărului de elevi din clase

Numărul maxim de elevi într-o clasă de liceu va fi 26, la filiera teoretică, față de 28, cât este acum, și de 24, față...

Cablul și telefonia fixă Vodafone AU CĂZUT în toată țara

Zeci de oameni au sunat la Vodafone în ultimele ore pentru a se plânge că atât cablul, cât și telefonia fixă nu funcționează, fiind...

Scandal în coaliție pe tema desființării Secției Speciale. Dan Barna către UDMR: “Să nu o mutăm ca pe oala cu sarmale”

Vicepremierul Dan Barna a declarat joi, la Europa FM, că alianța pe care o reprezintă nu este de acord cu soluția avansată de UDMR...

45 de judecători din întreaga țară au primit aprobarea CSM să iasă la pensie. Ce magistrați de la Înalta Curte sunt printre ei

Secția pentru judecători a CSM a avut pe ordinea de zi de joi, 21 ianuarie 2021, nu mai puțin de 49 de cereri de...

Vlad Barleanu

  • Vlad Bârleanu

Campania furibundă anti-corupție aduce în atenție o zonă de conflict dintre puterea executivă și cea judecătorească – recuperarea prejudiciilor.

Nu mă voi referi la substraturile personale, de interes de grup sau politic din schimbul de mesaje dintre premierul Victor Ponta și conducerea DNA.

Problema reală este în ce măsură procurorii și judecătorii, pe de o parte, și funcționarii ANAF, pe de altă parte, pot înțelege că este posibil să aibă partea lor de dreptate, dar că au nevoie să-și lărgească perspectivele pentru a putea servi binele public.

Logica economică nu se potrivește întotdeauna cu logica juridică. În ultimii ani, mai ales în contextul austerității, au fost situații care au reliefat din plin acest adevăr. De exemplu, multitudinea de sentințe prin care bugetul de stat a fost obligat să suporte acordarea unor salarii, prime sau pensii restante, într-o perioadă în care echilibrul bugetar este un element de siguranță națională. Raportarea oarbă a puterii judecătorești la textul constituțional ”Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent” poate duce rapid la falimentul statului.

În cazul de față, situația stă astfel: DNA a transmis că, prin hotărârile judecătoreşti definitive obținute în 2014, s-a dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310 milioane de euro. ANAF a executat efectiv doar 10%.

Ponta s-a repezit și a confundat bunurile confiscate cu cele sechestrate. Dar și DNA greșește prin ignorarea faptului că executarea sumelor confiscate se supune unor legități economice, fără legătură cu vreo sentință.

ANAF a transmis că dificultățile din acest proces sunt lipsa unei baze de date naţionale cu deciziile instanţelor, emiterea titlurilor de creanţă fără măsuri asigurătorii prealabile, dosare cu autori necunoscuţi, firmele-fantomă, absenţa cumpărătorilor la licitaţiile cu bunuri confiscate sau procedurile lungi pentru partajul dintre soți.

Una dintre soluții ar putea fi replicarea metodei folosite de Curtea de Apel București în Dosarul ICA/Dan Voiculescu – identificarea precisă a activelor care trebuie confiscate.

Chiar și cazul în care acest tip de sentință va deveni rutină, apar alte probleme, care nu își găsesc răspunsul în Coduri sau care ridică întrebări despre logica economică sau moralitate.

De exemplu:

În cazul confiscării părților sociale sau acțiunilor unei companii nelistate, cum se stabilește valoarea? Ca echivalent al capitalului social subscris sau, în mod profesionist, prin parametri precum profitul EBITDA, indici ai pieței respective etc? Cine plătește această evaluare?

În cazul confiscării patrimoniului imobiliar, ce se întâmplă dacă sunt fluctuații mari de piață între data evaluării folosite de instanță și momentul în care ANAF trebuie să execute? Concret, dacă un imobil apare în evaluarea de la instanță cu 1 milion de euro, iar după unul sau cinci ani, când se dă sentința, ANAF constată că nu poate obține mai mult de 300.000 €? Își asumă vreun funcționar ANAF să îl vândă sau se gândește că îi va bate DNA la ușă să îi impute diferența? Dar în situația inversă – un bun evaluat la 300.000 € este vândut în licitație cu 1 milion de euro, ce se întâmplă cu diferența?

Lista de întrebări rămâne deschisă, iar cele două instituții trebuie să dialogheze, cu ochii deschiși.

Nicușor Dan: Eu am apă caldă și căldură

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a spus, joi, la RFI, că Municipalitatea ar putea cumpăra activele ELCEN în luna mai, în cel mai...

Lui Rareș Bogdan nu îi pare rău că a spus despre Ludovic Orban că “i s-a umflat capul”: “A fost o analiză”

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat joi, la Digi24, că nu are păreri de rău cu privire la declarațiile dure la adresa lui Ludovic...

Toni Grecu vorbește din spital despre starea sa de sănătate

Fondatorul grupului de divertisment Divertis, actorul Toni Grecu, a făcut câteva precizări referitoare la starea sa de sănătate și la tratamentul primit în spital. Toni...

Cifrele OFICIALE ale raportărilor, puse la îndoială chiar de ministrul Sănătății

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, recunoaște că cifrele raportate zilnic de autorități, privind numărul îmbolnăvirilor, nu sunt "cele mai de încredere", astfel că el ia...

Premierul asigură că nu va tăia salariile bugetarilor… pentru că deja le-a înghețat

Premierul Florin Cîțu a declarat, miercuri seară, că salariile bugetarilor sunt deja înghețate, astfel încât ele reprezintă, la nivelul din ianuarie 2021, un drept...